GSP SPECIAL  »  PUBLICITATE  »  SPECIAL

Respect #1 - Exemple spectaculoase din fotbal: cum refuzi un penalty sau un gol de dragul fair-play-ului

Respect #1 - Exemple spectaculoase din fotbal: cum refuzi un penalty sau un gol de dragul fair-play-ului
Respect #1 - Exemple spectaculoase din fotbal: cum refuzi un penalty sau un gol de dragul fair-play-ului

Articol de GSP - Publicat joi, 30 septembrie 2021 09:00 / Actualizat vineri, 01 octombrie 2021 11:15

Respectul este una dintre cele trei valori ale Olimpismului, alături de excelență și de prietenie. Deciziile luate cu zâmbetul pe buze, când pui mai mult preț pe justețe, în fața câștigului personal, desăvârșesc sportul

Fotbalul a fost, poate surprinzător, scena pe care fair-play-ul a impresionat până și adversarii. Mai jos, doar câteva exemple.

Cornel Dinu și gestul de respect suprem: "Mi-am spus că mai important este să fiu cinstit!"

Un astfel de moment s-a petrecut în iulie 1970. Steaua - Dinamo. Un stadion "23 August" mai plin ca niciodată era pregătit pentru finala Cupei României. Miza era salvarea unui sezon în care titlul se dusese spre granița vestică, la Arad.

La scorul de 1-0 pentru militari, Cornel Dinu a finalizat o acțiune spectaculoasă, purtată în viteză. Arbitrul Gheorghe Limona a validat inițial reușita și partea alb-roșie a stadionului erupea. Doar că, spre stupoarea tuturor, "Mister" a sprintat spre Limona. La finalul unei scurte discuții, decizia a fost întoarsă: în loc de gol s-a dictat lovitură din colțul careului de 6 metri pentru Steaua!

Dinu recunoscuse, cu prețul unui trofeu pierdut și cu riscul de a fi supus oprobriului propriilor fani, că a atins mingea cu mâna. A câștigat în schimb respectul etern al adversarilor și un loc în istoria fotbalului românesc. De parcă nu l-ar fi avut deja...

Dinu a explicat gestul, într-un dialog sincer cu Gazeta Sporturilor: "Nu puteam să-mi mint colegii de națională alături de care am jucat în Mexic. A fost un moment de firesc fair-play. Mi-era milă de bietul arbitru. I-am văzut figura suferindă, pentru că nu știa ce să facă, și i-am recunoscut... Noi nu am pierdut din cauza acelui gest al meu, ci poate pentru că steliștii erau mai buni. Este explicația logică a acelui eșec. De altfel, doresc să mai spun ceva: în acele momente, a fost mai mult un dialog la nivelul ochilor între mine și Limona. Mi-am spus în sinea mea că este mai important să fiu cinstit. Și azi cred că a fi corect este o trasătură esențială a unui fotbalist".

Costin Lazăr și penalty-ul refuzat

Un gest asemănător a avut loc pe 21 martie 2009, în meciul dintre Rapid București și Oțelul Galați, din primul eșalon al fotbalului românesc. Arbitrul Teodor Crăciunescu a dictat lovitură de la 11 metri pentru giuleșteni, după un duel între Alexandru Bourceanu și Costin Lazăr.

Mijlocașul alb-vișiniilor a fost atunci protagonistul unui gest care a uluit tribunele. S-a ridicat și i-a explicat "centralului" că deposedarea fusese regulamentară și că penalty-ul trebuie anulat. Înțelegător, Teodor Crăciunescu a întors decizia, în aplauzele întregii audiențe. Momentul s-a petrecut la scorul de 2-0 pentru Rapid, iar rezultatul final avea să fie 4-0.

După meci, Costin Lazăr, cu multă modestie, explica: "Așa am crezut că este de cuviință. Nu am procedat așa ca să iau vreun premiu pentru fair-play. Rapid nu are nevoie de ajutoare din partea arbitrilor. Aș face la fel în orice situație".

Respectul, valoare universală și atemporală

Ați putea spune că astfel de gesturi înălțătoare țin de perioada romantică a fotbalului. Nu e deloc așa.

În sezonul 2013/2014 din Bundesliga, Werder Bremen câștiga disputa cu FC Nurnberg, scor 2-0. Meciul avea să rămână în istorie datorită altor motive. Aaron Hunt, atacantul lui Werder, a căzut în careul advers și a obținut o lovitură de la 11 metri. Într-o pornire plină de respect, i-a mărturisit arbitrului că nu a existat contact și a refuzat șansa de a se desprinde decisiv în partidă.

"Arbitrul a arătat destul de rapid punctul cu var. I-am spus că am căutat contactul, dar că fundașul a retras la timp piciorul. A fost o luptă interioară în acele momente. M-am luptat cu propria conștiință. Am concluzionat că nu merită să câștig în modul ăsta. Recunosc, am simțit o presiune suplimentară. M-am uitat mai des ca niciodată la ceas în ultimele 10 minute. Nu era vorba despre mine, ci despre colegii mei. Nu voiam să îi dezamăgesc".

De ce spuneam că întâlnirea a fost cu adevărat specială? Pentru că în prima repriză, Hiroshi Kiyotake, fotbalistul lui Nurnberg, a refuzat la rândul lui o lovitură de la colț, admițând că el a fost ultimul atins de minge. 

*Articolul face parte din demersul RoMâine, platforma României sănătoase. RoMâine înseamnă o idee, un proiect, un plan, o viziune, un efort comun de însănătoșire morală pentru noi, toți. O școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități și oameni de rând pentru a găsi soluții să facem România bine.

„Fotbalul se «deteritorializează»! Nu mai există ceva esențial” » Un profesor de antropologie, Christian Bromberger, conferință de excepție despre o „mutație” în fotbalul de azi: „Am plecat de la tifoso, adică boală contagioasă, și am ajuns aici”

32 de ani de la moartea tragică a fotbalistului român „mai talentat decât Hagi” » Cum l-a „vânat” Securitatea și de ce nu s-a înțeles nici cu Dobrin, nici cu Hagi: „Gică îl înjura, îl scuipa”


Comentarii (0)

Articolul nu are încă nici un comentariu. Fii primul care comentează!

Comentează