Health Talks by GSP, Ep. 30 Ce mănâncă, cum se antrenează și ce suplimente ia un multiplu campion mondial la bodybuilding natural

• Această emisiune NU oferă sfaturi medicale sau de nutriție, ci doar prezintă experiența de viață și felul in care văd lucrurile invitații.

- Salut, Robert! Mai ții minte cum te-ai apucat de bodybuilding?
- Prima oară a fost o iluzie creată de altcineva: Eu nu aveam încredere că aș putea să fac vreodată treaba asta. Un bun prieten, care a concurat la rândul său, m-a întrebat de ce nu încerc și eu să concurez. Și m-am uitat foarte descumpănit la acesta. Am început să mă informez și am zis să încerc. Și în primăvara respectivă, era aprilie dacă nu mă înșel, mi-am propus să concurez. Am făcut-o în cadrul Federației INBA România, care este cea mai testată federație la nivel global pe partea de antidoping. Și așa am ajuns, după o pregătire destul de superficială față de ce fac acum, să concurez la europenele organizate la București de către INBA, unde am luat locul 2.

- Până în 2019, ce ai făcut?
- Eu practic sportul acesta din 2009...

- Dar la nivel amator, mai degrabă, nu?
- Da, nu pot să spun că era la nivel amator. Era mai mult un hobby, nu credeam că o să îmi creez o carieră din asta. Nu o să uit niciodată primele mele zile în sală, aveam undeva la 40-42 de kilograme și 172 cm, puteam spune că eram subnutrit. Și toată lumea îmi spunea să mă las și să mă duc să mănânc ceva. Dar am fost foarte încăpățănat, m-am alimentat cu energia lor negativă și, încet-încet, ei au rămas niște umbre care au fost cândva în sală, iar eu am continuat să mă antrenez an după an. Și acum toți acei oameni care mă subestimau au ajuns să-mi dea mesaje, să mă întrebe ce ar trebui să facă, să-mi spună că mă susțin în ceea ce fac. Și acum mă bucur că am ajuns să inspir oamenii. Pentru mine acesta e apogeul, să inspir alți oameni să facă ceva sănătos, să-și schimbe viața sau poate chiar să atingă o performanță.

Robert Florea: „Mă antrenez cam 3 ore pe zi”

- De câte ori te duci pe săptămână la sală și cât durează un antrenament zilnic?
- De obicei mă duc de 5-6 ori pe săptămână. Depinde și de split-ul de antrenament pe care îl fac, split însemnând felul în care structurez antrenamentele, ce grupe lucrez într-o anume zi, câtă pauză îmi iau între ele, volumul și intensitatea antrenamentului. Asta este partea mai simplă.

+10 FOTO

- Care e partea mai complicată?
- Antrenamentul propriu-zis durează cam 90 de minute. Dar eu am niște probleme cu spatele și trebuie să fac o încălzire specifică prin kinetoterapie, astfel încât pot să stau și două ore jumate, poate chiar trei, antrenându-mă. Chiar dacă eu nu recomand o astfel de încălzire atât de lungă, fac asta astfel încât să pot să previn accentuarea problemelor pe care deja le am.

- Oamenilor obișnuiți ce le recomanzi?
- Să se antreneze de trei, patru ori pe săptămână, dacă sunt începători, să țină antrenamentele undeva în jurul unei ore, să se încălzească adecvat înainte de antrenament, să se folosescă de exercițiile de kinetoterapie pentru că sunt mult mai eficiente decât acele mișcări tipice de încălzire.

Robert Florea: „Partea de cardio e mai light”

- Antrenamentele le structurezi pe grupe musculare sau faci un antrenament pentru tot corpul?
- Pe parcursul unui microciclu, îmi antrenez tot corpul. De exemplu, în momentul de față fac un split de 4 plus 1, adică 4 zile de antrenament, una de pauză. Și prima zi este de spate și biceps, a doua este de piept și triceps, a treia zi este de abdomen și umeri și a patra zi este de picioare. Următă de ziua de pauză și apoi repet. Dar când repet a doua oară, schimb puțin parametrii antrenamentului ca să am o complexitate a antrenamentului puțin mai mare. Asta înseamnă că îmi antrenez corpul din toate unghiurile posibile și mă asigur că mă dezvolt uniform.

- Cardio nu faci deloc?
- Ba da. În momentul de față sunt în pregătire de competiție. Mă pregătesc pentru mondialele din iunie din Spania, după care mă voi duce în Las Vegas la Olympia, pe 9 noiembrie. Și la început de pregătire partea de cardio e mai light. Eu oricum sunt foarte, foarte activ. Fac în jur de 12-15.000 de pași pe zi. Iar antrenamentul propriu zis de cardio este de 20 de minute acum. Dar poate să ajungă la 40, poate să ajungă la 60.

- De unde aceste diferențe?
- Eu sunt un mare fan al abordării modulării prin nutriție decât a modulării antrenamentului de tip cardio. Adică să-mi reduc procentajul de grăsime mai mult prin alimentație decât prin activitate cardio. Pentru că un cardio mai îndelungat o să streseze puțin mai mult organismul. Trebuie să găsesc un punct de echilibru pentru organismul meu, în funcție de stadiul în care mă aflu cu pregătirea. Momentan fac doar 20 de minute de cardio, mers cu înclinație, o viteză de 5 km pe oră, deci un mers ceva mai agresiv.

Robert Florea: „Nu se pierde masa musculară în timpul exercițiilor cardio”

- Este adevărat mitul acesta că atunci când facem cardio intensiv pierdem și din masa musculară?
- Teoretic poate fi adevărat. Antrenamentele de tip cardio pot fi făcute la intensități mici, medii și mari. Pe partea de antrenamente de intensitate mică și medie, studiile confirmă faptul că nu există acest risc. În schimb, în cazul antrenamentelor unde se depășesc 130-140 de bătăi pe minut, s-a observat că este inhibată dezvoltarea masei musculare. Asta nu înseamnă că îți vei pierde din masa musculară atâta timp cât faci un antrenament cu rezistență adecvat, nutriția este pusă la punct, hidratarea este pusă la punct. E foarte greu să dezvolți masa musculară, dar este aproape la fel de greu să pierzi din masa musculară. Și chiar dacă ai pierdut, există conceptul de memorie musculară, care ne va ajuta să o redobândim când ne apucăm iar de antrenamente.

- Așadar, printr-un cardio intensiv va fi mai greu să dezvoltăm masa musculară?
- Da. De obicei, masa musculară se pierde în primul rând pe fond de inactivitate. În momentul în care ne supraantrenăm sau când facem cardio la intensități foarte mari, doar inhibăm procesul de dezvoltare, nu generăm o distrugere a masei musculare.

- În ziua aceea de pauză nu mai faci absolut nimic?
- Depinde de perioada în care mă aflu cu pregătirea competițională, pot să mai fac niște cardio sau niște recuperare activă prin intermediul exercițiilor de kinetoterapie. Sau mă duc la fizioterapie să mai detensionez musculatura. Sau la masaj.

Robert Florea: „Fiecare zi în care nu mă țin de alimentație poate fi un mic pas înapoi”

- Care au fost cele mai mari provocări în această perioadă?
- Să accepte familia mea și prietenii mei ceea ce fac. Acest stil de viață implică niște sacrificii foarte mari. Să zicem că eu vreau să merg în oraș cu prietenii. Eu pot să-mi comand o apă sau un suc zero și să mănânc ceva foarte light caloric sau să-mi aduc eu mâncarea de acasă. Dar nu îmi permit să fac asta când mă duc la restaurant. Fiecare zi în care nu mă țin de alimentație poate fi un mic pas înapoi. Nu pot să mă duc la o nuntă și să mănânc. Nu pot să mă duc la un eveniment și să mănânc de acolo. Nu ajungi campion mondial făcând asta.

- Familia ta ce crede de alegerea asta a ta?
- La început, când m-au văzut că am început să slăbesc, se temeau că o să ajung ca în copilărie. Pentru că după cum am spus eram foarte slab. Când am început pregătirea competițională aveam undeva la 88 de kilograme și am terminat la 72 de kilograme. Mi-a dispărut toată fața, obrajii erau subți și toată lumea se îngrijora în legătură cu mine. Într-o oarecare măsură îi înțeleg. Dar trebuie să înțeleagă că tot ceea ce fac este destul de calculat. Mâncarea este pusă la punct, știu tot ce mănânc, știu ce macronutrienți mănânc, știu de ce am nevoie pe partea de suplimente. Îmi fac 3-4 seturi de analize pe an, fac 2-3 seturi de consultații pe partea de inimă, pe partea de organe interne. Deci mă asigur că este totul bine pus la punct din toate punctele de vedere, chiar dacă sunt conștient că o să-mi afectez sănătatea.

- Cu ce provocări te mai întâlnești?
- Mai sunt oamenii care mă stigmatizează, culmea, pentru că nu folosesc substanțe anabolizante și sunt mult mai puțin dezvoltat decât cei care folosesc substanțe anabolizante. E frustrant. Cum să fiu comparat cu Arnold, dacă eu n-am folosit substanțele pe care le-a folosit Arnold? Sunt întotdeauna comparat cu aceștia. Și mai sunt alții care spun că mint, că nu pot arăta așa fără să iau substanțe.

Robert Florea: „5% grăsime e perfect pentru orice bodybuilder”

- Cât de greu îți este să menții acest regim de viață?
- Sincer, nu îmi este foarte greu. Nu pot să zic că e ceva deosebit ce fac. Pentru că diferența dintre un bodybuilder și un om care vrea doar să slăbească constă în punctul final. Pentru că oricine, dacă își dorește să slăbească sau să depună masă musculară, începe din același punct cu mine. Reduce procentajul de grăsime încet, încet și se oprește când e mulțumit. La vreo 10-12%, cam acolo e lumea foarte mulțumită. Ai abdomenul foarte vizibil, musculatura reliefată. Ei bine, eu nu mă opresc acolo. Eu continui să mă duc mai jos, mai jos, mai jos, până este totul striat, până când musculatura este vizibilă din toate punctele de vedere.

- Ce înseamnă asta ca procentaj de grăsime?
- În general, între 5% și 7%, dar depinde de persoană. Pentru că unii oameni au o distribuție uniformă, alții nu. Eu, de exemplu, am o distribuție neuniformă a procentajului de grăsime. Pe segmentul inferior se depune mult mai multă grăsime decât pe segmentul superior. Și la un moment dat, chiar dacă pare că sunt foarte, foarte bine pregătit de competiție, jos pe picioare nu sunt încă gata și trebuie să continui. 5% e perfect pentru orice bodybuilder. Constă în punctul ăla final în care se vede și musculatura din zona fesieră striată, pentru că aia e cea mai încăpățănată zonă la majoritatea. Se văd și lombarii striați. Acesta este semnul că ești pregătit de o competiție.

Robert Florea: „Nu simt ceva când mănânc”

- Ce relație ai cu mâncarea?
- Nu pot să zic că simt ceva când mănânc. Nu simt nici satisfacție, nu simt nici frustrare dacă nu mănânc. Dacă sunt supărat sau stresat, nu simt nevoia de a mânca. Dar asta e o particularitate a mea, pentru că am avut o percepție foarte rece față de mâncare. Am considerat că mâncarea este combustibil și trebuie să fie un combustibil cât mai calitativ. Sunt conștient că oamenii au probleme pe partea asta de a relaționa cu mâncarea, dar cel mai bun sfat pe care îl pot da este să înțeleagă că mâncarea nu este niciun refugiu, nicio soluție și nu ar trebui să aibă o legătură cu mâncarea. Nu ar trebui să simtă emoție când mănâncă.

- Aici e o altă discuție, legată de mâncatul emoțional. Tu cum ai ajuns la această gândire de a vedea mâncarea doar ca un combustibil?
- Din copilărie mi se spunea să mănânc tot din farfurie, mâncam ciorbă, mâncam cartofi prăjiți, tot felul de chestii ultraprocesate. Încet, încet, din 2019 am început să-mi formez această ideologie, această mentalitate față de mâncare, pentru că am început să mă educ cu privire la ce înseamnă atingerea obiectivelor și cu privire la ce înseamnă să mănânci sănătos. Și cu cât am învățat mai multe, cu atât am înțeles mai bine că asta n-ar trebui să mă afecteze emoțional, e o știință aici. De ce să mă afecteze emoțional știința? De ce să mă afecteze emoțional ceva rece? Ceva ce pot modula în proporție de 100%, pentru că până la urmă noi putem să știm la perfecție ce mâncăm, ce macronutrienți, ce micronutrienți și atâta timp cât avem informația respectivă, o să ne atingem inevitabil obiectivele.

- Pare simplu când o spui așa, dar e destul de dificil pentru majoritatea oamenilor.
- O chestie pe care o propag eu în social media este că nu trebuie să mâncăm ceva anume, ci trebuie să știm cum să mâncăm, cum să ne atingem necesarul de proteină, ce fel de carbohidrat să mâncăm, ce înseamnă grăsimi saturate și grăsimile saturate, cum să atingem aportul de micronutrienți, vitamine, minerale și antioxidanți. Și odată ce învăț oamenii aceste lucruri și îi învăț să-și contorizeze alimentația, nici măcar nu le zic cum ar trebui să mănânce în continuare, pentru că ei știu să facă modificările și încep să aibă rezultate fără ca eu să modulez procesul în continuare.

Robert Florea: „Calculez întâi proteina consumată”

- Care e proporția între grăsimi, proteine și carbohidrații în cazul tău?
- Nu merg pe procentaje. Calculez întâi proteina în funcție de greutatea pe care o am eu și în funcție de faza în care mă aflu cu pregătirea. Dacă sunt în deficit caloric, îmi cresc cantitatea de proteină, și merg la început pe 2 grame per kilocorp, apoi urc la 2.2, apoi urc la 2.4 și cu cât am procentajul de grăsime mai mic, cu cât deficitul e mai agresiv, cu atât este mai multă proteină, astfel încât să contracarez catabolismul generat de pregătirea competițională. Aici intervine și vârsta, pentru că dacă aș fi avut 40 de ani, aș fi mâncat și mai multă proteină, dacă aș fi avut 50 de ani, aș fi mâncat din nou și mai multă proteină, ca să contracarez sarcopenia.

- Ce surse de proteine consumi?
- Eu sunt vegetarian, stau departe de carne, nu mănânc nici pește, dar consum lactate și ouă. Principalele mele surse sunt brânzeturile, folosesc foarte mult halloumi light, e una dintre sursele mele preferate de proteină. Folosesc soia, folosesc mazăre, folosesc linte, leguminoase în general, proteina din zer, ouăle și foarte, foarte mult iaurt grecesc cu 0.1% grăsime. Astea sunt sursele mele favorite, dar automat oamenilor le recomand să consume și carne, să consume cât mai diversificat, să consume și pește gras, astfel încât să aibă un aport ideal de omega 3.

- De ce ai ales să fii vegetarian? Ți se pare că e mai greu pentru un vegetarian care face bodybuilding să-și atingă obiectivele?
- Aș putea spune că astăzi fac asta în primul rând din considerente etice. Și știu că pot să-mi ating obiectivele la fel de eficient precum un om care consumă și carne, chiar dacă există discuția asta cu proteină incompletă vs. proteină completă. De fapt, este vorba de un spectru mai bun de aminoacizi în cazul dietei omnivore. Ca vegetarian sau vegan, ai nevoie de o diversitate mai mare astfel încât să te asiguri că ai un aport optim pe partea de aminoacizi esențiali. În cazul persoanelor care consumă carne, este mult mai ușor pentru că nu ai nevoie de o diversitate la fel de mare. Dar contează foarte mult și preferințele, contează foarte mult obiectivele, contează contextul.

Robert Florea: „Recomand un gram de grăsimi per kilocorp”

- Grăsimile?
- Pe partea de grăsimi, încerc să le spun oamenilor să stea cât mai departe de grăsim saturate, să mențină un aport de 35, maximum 45 de grame de grăsime saturată pe zi, astea sunt recomandările WHO și AHA, American Heart Association. Pe partea de grăsime totală, recomand un gram per kilocorp, iar în deficit caloric putem să ne ducem la 0.8 grame per kilocorp.

- Carbohidrații?
- Carbohidrații au 4 kilocalorii per gram și îi calculez din cât mi-a rămas după ce am calculat proteina, după ce am calculat grăsimile. Restul îl aloc carbohidrațiilor. Carbohidrații ar trebui să fie cu un indice glicemic cât mai mic, astfel încât să nu ne influențeze atât de mult glicemia și să nu generăm spike-uri de insulină. Dar acest lucru nu va fi influențat doar de sursa de carbohidrat, ci și de cum arată masa respectivă, pentru că o masă în care avem și proteină, și grăsime nesaturată, și o cantitate mare de fibre, o să aibă un impact mult mai mic asupra glicemiei și asupra insulinei.

- Ai vorbit de fibre. Câte consumi pe zi?
- Fibrele le țin la undeva între 10-15 grame per 1.000-1.500 de kilocalorii pe care le mănânc și le distribui uniform pe parcursul zilei. Toți macronutrienții încerc să-i distribui uniform pe tot parcursul zilei, eu având în momentul de față 4 mese pe zi.

Robert Florea, despre suplimente

- Ce suplimente folosești și ce recomanzi și oamenilor care merg la sală?
- Aș recomanda creatina absolut oricui. Are beneficii pe partea de metabolism celular, beneficii pe partea de cogniție, pe partea de orice sistem care necesită energie. Este cel mai studiat supliment, nu avem nicio contraindicație. Aș recomanda 5 grame pentru omul de rând, 5 grame pe zi, de creatină monohidrată. În schimb, pentru sportivi sau oamenii cu o masă musculară mai mare, aș recomanda un gram de creatină per kilogram corp, din nou monohidrată.

- Ce ai mai recomanda?
- Al doilea supliment ar fi omega-3. Aceste grăsimi sunt foarte beneficice pentru sănătate cardiovasculară. Al treilea supliment ar fi cafeina, dar folosită cu cap, între 200 și 300 de miligrame pe zi. E important să fie consumată după masă, pentru că altfel s-ar putea ca efectele să fie foarte agresive, să le simțim foarte rapid și să genereze niște complicații cardiovasculare. Mai sunt multe alte suplimente, vitamine, minerale, dar acestea ar trebui să complementeze alimentația noastră, pentru că sunt suplimente până la urmă, nu le recomand oricui. De exemplu, un alt supliment pe care l-aș recomanda aproape oricui este ashwaganda, care este un adaptogen. Este foarte bună pentru gestionarea stresului, reduce impactul cortizolului asupra organismului, reduce și secreția de cortizol, poate să crească și secreția de testosteron, dar pentru un om care este foarte liniștit și are secreția de testosteron bună și cortizolul este normal, s-ar putea să nu aibă niciun efect. Sunt multe suplimente și foarte mult marketing în momentul de față. Toate suplimentele fac ceva, dar 99% este alimentația, astfel încât doar dacă vrei să fii la 100% și să faci performanță, ar fi ideal să-ți faci un stack foarte complex de suplimente.

Robert Florea: „Le recomand începătorilor să lucreze cu un profesionist”

- Ce impact crezi că va avea acest sport asupra sănătății tale?
- În cazul culturismului, apar probleme de uzură la nivelul genunchilor, la nivelul articulațiilor umărului, cotului, șoldului și, posibil, asupra coloanei lombare, În principiu, toate articulațiile pe care le mobilizăm în timpul antrenamentelor pot fi afectate de un antrenament efectuat greșit sau de un antrenament pe care l-am făcut mult prea intens în raport cu capacitatea noastră de a ne recupera. Dar dacă execuzi ceva greșit, și aici mă gândesc la oamenii obișnuiți, sunt șanse mult mai mari să te accidentezi decât le are un sportiv de performanță care execută corect și cu niște greutăți imense. Mai expuși sunt începătorii și oamenii care nu au o musculatură dezvoltată decât cei care sunt antrenați. Pentru că musculatura are și beneficiul ăsta de a acționa protectiv asupra structurilor articulare.

- Ce sfaturi ai pentru cei care vor să se apuce de acest sport?
- Să lucreze cu un profesionist, în primul rând. E important să apelăm la un om care a făcut o școală și știe să ne pregătească pentru antrenament, știe să execute exercițiile și să le adapteze în funcție de biomecanica noastră, știe cât de importantă este recuperarea, știe cât de important este să îmbin nutriția cu antrenamentul.

+4 FOTO

Robert Florea: „Pulsul îl monitorizez pentru a îmi da seama dacă mă supraantrenez”

- De câte ore de somn ai tu nevoie pentru a-ți odihni organismul după o sesiune din asta dificilă de antrenament?
- În jur de 8 ore și jumătate. Poate chiar 9, dacă îmi permite timpul. Încerc să mă odinesc întotdeauna cel puțin 7 ore și jumătate, niciodată nu cred că dorm mai puțin de 7 ore și jumătate și dacă cumva dorm mai puțin încerc să recuperez pe parcursul zilei. Acum depinde de fiecare în parte cred că cel mai bun sfat pe care l-aș putea oferi cuiva cu privire la somn ar fi să se odihnească cât îi cere corpul, adică să se trezească de unul singur. Poate e un pic utopic, știu foarte bine, dar ăsta ar fi cel mai bun sfat din punct de vedere biologic.

- Folosește diverse tehnologii pentru a-ți monitoriza somnul, exercițiile, nutriția?
- În afară de ceas, pentru a monitoriza pașii, cât de mult dorm și cam ce puls am, nu folosesc nimic altceva. Pașii sunt foarte utili pentru că îmi dau seama de gradul de efort pe care îl depun pe parcursul săptămânii. Asta cu somnul din nou este clară. Pulsul îl monitorizez pentru a îmi da seama dacă mă supraantrenez. Pentru că pulsul meu în mod normal, la repaus, este de 65-75 de bătăi pe minut. Dacă îmi crește media respectivă cu până la 20 de bătăi pe minut, s-ar putea ca recuperarea să fie inhibată. Cu cât organismul este mai stresat, o să ne crească pulsul și e un semn de supraantrenament, e un semn pentru mine că poate ar trebui să reduc volumul sau intensitatea antrenamentelor.

Robert Florea: „Un culturist trebuie să fie perfect în fiecare zi”

- Spuneai că îți faci de două, trei ori pe an analize și tot felul de controale. Ce analize recomanzi oamenilor care merg la sală?
- Dacă vorbim despre un om care știe că e sănătos, analizele uzuale și consulturile sunt foarte simplu de gestionat. Am avea nevoie de o hemoleucogramă, de un panel hormonal, un profil lipidic, o sensibilitate la insulină, și aici nu mă refer doar la glicemie, ci la indicele HOMA și hemoglobină glicată. Acestea două sunt mult mai relevante. Apoi niște markeri urinari, niște markeri hepatici. Dacă apar niște probleme, le spun oamenilor să se consulte cu medicul și acesta va oferi niște indicații mai departe. Pe partea de consultații recomand cel puțin o dată pe an un EKG cardiac, o ecografie abdominală, poate chiar și o ecografie la nivelul tiroidei.

- Ce strategii sau principii din culturism pot funcționa și în cazul unor oameni care fac sport la nivel amator?
- Dacă ne uităm la cum arată o lună din viața unui culturist, o să ne dăm seama că acesta face totul perfect timp de 30-31 de zile. Un om de rând, dacă vrea să-și atingă obiectivele, trebuie doar să facă mai puține zile în care face greșeli decât zile în care face lucrurile bine. Poate să trateze ceea ce face culturistul puțin mai superficial. Ceea ce facem noi în culturism, când vine vorba de slăbit, este exact același lucru pe care l-ar face și un om de rând. Obiceiurile în sine, felul în care își structurează alimentația și antrenamentele din punctul de vedere al selecției exercițiilor, sunt aproape identice. Deci se pot inspira de la culturisti, dar într-un mod mai ușor, nu trebuie să facă totul perfect ca aceștia. Deși oamenii stigmatizează stilul de viață al culturiștilor, au foarte multe lucruri benefice de învățat de la aceștia, dar nu trebuie luate ca atare, atâta tot.

Robert Florea: „Un culturist trebuie să fie perfect în fiecare zi”

- Știu acum că ai început să oferi niște cursuri pentru antrenorii de bodybuilding. Care-i scopul acestor cursuri și ce obiective ai?
- Mi-am dorit dintotdeauna să fac asta pentru că sunt de părere că doar așa pot schimba ceva, educând oameni. Și dacă pot să educ alți educatori, e clar că voi avea o putere mai mare.

- Vei ajunge la mai mulți oameni.
- Exact, exact. Acesta este principalul meu scop. Îmi doresc ca oamenii să învețe, să eliminăm cât mai multe din mituri, să ne atingem obiectivele mai rapid și să fim mai sănătoși. Dacă ne uităm la România, în momentul de față, ne aflăm pe primul loc la obezitate. Ne aflăm pe primele locuri pe partea de complicații cardiovasculare, suntem printre codașii Europei pe partea de sport.

„Vreau ca oamenii să înțeleagă că există culturism sănătos și fără substanțe anabolizante, vreau să educ antrenorii astfel încât să am un impact mult mai mare. Motto-ul meu este că prețul excelenței este disciplina. Nu trebuie să fii un geniu, trebuie doar să fii disciplinat și să evoluezi încet încet”
Robert Florea, campion mondial la bodybuilding natural

Robert Florea: „E doar un mit că dacă ai hernie de disc nu mai poți face sport”

- În încheiere, poți să ne spui câteva mituri legate de culturism și pe care vrei să le demontezi?
- Sunt chestii care sunt propagate chiar și de medici. De exemplu, că dacă ai o problemă de spate, o hernie sau probleme cu genunchii, cu umerii, nu mai poți să practici niciun sport. Acest lucru este total neadevărat și printre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru tine este să te reintegrezi în sport împreună cu un specialist, cu un kinetoterapeut. Alt mit ar fi că pudra proteică este toxică pentru organism, pentru ficat, că prea multă proteină s-ar putea să genereze probleme. E vorba doar că dacă ai o problemă s-ar putea să o accentueze, dar nu poate consumul de proteine să genereze acea problemă. Că sportul ăsta este periculos și că poți să mori dacă practici culturismul. Pentru femei, că dacă te antrenezi cu greutăți, te faci prea mare, arăti ca un bărbat, dar de fapt femeile care arată ca niște bărbați sunt cele care folosesc substanțe anabolizante.

Emisiunea integrală cu Robert Florea

- Am zis că e ultima, dar dacă tot ai vorbit de pudra proteică, aș vrea să te întreb dacă aportul proteic din această pudră este la fel de eficient precum cea din proteina animală sau vegetală.
- Din punctul de vedere al spectrului de aminoacizi, este completă pudra proteică. Este mult mai biodisponibilă, se asimilează mult mai eficient, este un proces mult mai puțin stresant pentru organism.