Articol de Sebastian Culea - Publicat sambata, 22 februarie 2025 10:59 / Actualizat luni, 24 februarie 2025 09:41
Filolog, profesor la Oxford și autor al celebrelor volume din seria „Stăpânul Inelelor”. S-ar spune că un astfel de personaj ar fi retras, asocial, ostracizat între biblioteci, însă realitatea ne oferă un personaj mult mai complex, cu pasiuni contraintuitive. Gazeta Sporturilor prezintă încă un episod din seria „Artă și Sport”: unul dintre cei mai mari scriitori britanici ai secolului trecut, J.R.R Tolkien.
John Ronald Reuel Tolkien s-a născut în 1892 în Africa de Sud, iar copilăria a fost marcată de moartea tatălui său, cauzată de o febră reumatică. Familia a rămas fără niciun venit, motiv pentru care mama sa, Mabel Tolkien, a fost nevoită să-i ducă pe el și pe fratele său să locuiască la bunici, în Stirling Road, Birmingham.
În primii ani ai vieții, acesta a fost mușcat de un păianjen babuin când se juca în grădina familiei: Thornton S. Quimby, cel care l-a tratat pe viitorul autor, urma sa servească drept inspirație pentru personajul Gandalf din „ Stăpânul Inelelor”
J.R.R Tolkien: „De la rugby știu mai multe decât din orice prelegere universitară”
Tolkien nu a fost doar un erudit, ci și un mare amator de sport, în special de rugby.
Creatorul lumii fantastice din „Stăpânul Inelelor” a avut, în anii săi de formare academică, o relație strânsă cu terenul de sport: în ciuda constituției firave, Tolkien a făcut o pasiune pentru rugby încă de când era elev la King Edward’s School of Birmingham.
Aproape și-a tăiat limba
Tolkien nu era nici cel mai masiv, nici cel mai puternic, dar dârzenia, rezistența la efort, încăpățânarea și curajul - la graniță cu inconștiența - îl propulsau înafara tiparelor și pe terenul de rugby.

În timpul unei partide tensionate din anii de școală, Tolkien a suferit o accidentare incredibilă în care aproape și-a secționat jumătate din limbă.
Cei care l-au cunoscut în tinerețe glumeau ulterior că acest accident i-a influențat stilul de a vorbi – un detaliu folosit drept explicație pentru felul în care ținea prelegeri la Oxford, un stil foarte ciudat de a articula cuvintele.
Rugbyul m-a învățat că nu întotdeauna forța brută câștigă, ci perseverența, curajul și abilitatea de a gândi rapid. Aceste lecții mi-au rămas în minte mai mult decât orice prelegere universitară
J,R.R Tolkien
În scrisorile către fiul său, Tolkien amintește în mai multe rânduri despre tinerețea în care sportul reprezenta una dintre pasiunile sale centrale. În 1963, acesta menționează în scrisori despre problemele persistente care datează din perioada în care și-a rupt nasul în timpul unui meci.
Rugby în literatură
Nu multă lume știe că primul său poem publicat, „The Battle of the Eastern Field”, reprezintă o partidă de rugby între clasele rivale, la școală, fapt care subliniază legătura profundă pe care autorul a avut-o cu sportul.
Acum, în cea mai deasă îmbulzeală,
Se înghesuiră acești războinici roșii și verzi,
Și multe atacuri îndrăznețe fură pornite,
Și multe fapte vitejești văzute.
De multe ori un dușman năvalnic
A fost trântit la pământ,
Înainte și înapoi,
Se rostogoli mingea norocului.
Până când Sekhet zări măcelul
Și-și scutură coama aurie,
Apoi, către Căpetenia cea Verde
Prin carnaj se năpusti;
Dar Sekhet, cu furie, îl izbi,
Iar el a căzut la pământ,
Până când un zid de tovarăși
L-a înconjurat strâns de jur împrejur
(„The Battle of the Eastern Field”)

În filmul biografic „Tolkien” (2019), Nicholas Hoult îl interpretează pe autor, cu scene inclusiv pe terenul de rugby.
Alergare și cricket
De altfel, se crede că multe dintre bătăliile ilustrate în „Stăpânul Inelelor” își originea în meciurile de rugby.
Chiar și după agățarea ghetelor în cui și prioritizarea spațiului academic, Tolkien nu a renunțat complet la activitățile sportive, acesta fiind - mai toată viața - un pasionat de alergare: autorul a participat la curse mici și medii, iar hobby-ul l-a însoțit până spre bătrânețe, când trupul se șubrezea.
Totodată, dacă nu e evident din pasajele descriptive din operele sale, Tolkien a petrecut mult timp explorând natura, luând parte la drumeții lungi prin peisajele rurale engleze, fapt care a influențat profund felul în care structurat peisajele din Middle-earth.
Mai puțin documentată decât rugbyul și alergarea, există mențiuni că scriitorul ar fi practicat și cricket în tinerețe, sport popular în lumea academică din perioada respectivă.