Articol de Ionuţ Iordache - Publicat sambata, 21 martie 2026, 16:16 / Actualizat sambata, 21 martie 2026 16:16
EPISODUL 63. Invitatul de astăzi al emisiunii Health Talks este Vlad Pleșca, medic ORL, care explică pericolele obstrucției nazale și de ce sforăitul este, de fapt, primul simptom al apneei în somn
Această emisiune NU oferă sfaturi medicale de orice fel, ci doar prezintă experiența de viață și felul in care văd lucrurile invitații.
- Din punct de vedere ORL, care sunt principalele motive pentru care oamenii nu reușesc să doarmă cele 7-8 ore necesare pe noapte?
- În primul rând, tulburările de somn apar ca urmare a unei obstrucții la nivelul tractului respirator superior. Aici ne referim, în general, la nas și gât.
- Cum afectează, practic, această înfundare a nasului calitatea somnului?
- Ideea este că o obstrucție nazală, pe lângă disconfortul important pe care îl creează, produce un efect negativ asupra calității aerului inspirat. Nasul este un element esențial în încălzirea, umidificarea și purificarea aerului, funcții care se pierd odată cu apariția obstrucției. Respirând pe gură, luăm aerul direct din mediul ambiant, nefiltrat și nepregătit pentru plămâni.
- Acesta ar fi singurul efect negativ?
- Pe lângă lipsa filtrării și a încălzirii aerului, care au efecte extrem de importante asupra corpului, apar și alte semnale de disconfort prin blocarea unor receptori din creier care relaxează diafragmul. Practic, nasul și diafragmul sunt, într-o oarecare măsură, conectate.
Vlad Pleșca, despre dilatatoarele nazale
- Cum ne putem da seama că, în timpul somnului, respirăm pe gură și nu pe nas?
- Primul semn este, în general, semnalat de partener și este reprezentat de sforăit. Un semn pe care noi înșine îl putem resimți este trezirea cu gura uscată. O respirație orală prelungită usucă mucoasa bucală, ceea ce determină alte probleme ulterioare.
- Cum se poate rezolva această problemă? E o soluţie să acoperim gura cu leucoplast pentru a forța respiraţia pe nas?
- Recomand pacienților care nu respiră bine sau nu au un somn odihnitor să se prezinte la o consultație la un medic specialist ORL, deoarece patologiile legate de obstrucția tractului respirator superior pot fi foarte variate. Legat de benzile aplicate pe gură (mouth taping), deși respirația nazală prezintă avantaje absolute pentru odihnă, este foarte important să înțelegem că, în cazul unei obstrucții nazale severe, această metodă poate deveni periculoasă.
- Deci ar trebui să facem întâi un control pentru a vedea exact de ce respirăm pe gură și abia apoi să găsim o soluție împreună cu medicul.
- Da, există foarte multe variante. Am văzut că circulă pe internet acele benzi care se pun pe nas, numite dilatatoare nazale, care ajută la reducerea forței de frecare la nivelul valvelor nazale, prevenind colabarea acestora și facilitând respirația.
- Am văzut aceste benzi chiar și la fotbaliști în timpul meciurilor. Sunt bune și în timpul efortului?
- Trebuie să avem în vedere că sportivii de performanță au un consum diferit de oxigen și energie în timpul efortului susținut. Majoritatea încep prin a respira pe nas, dar ulterior trec la respirația orală, deoarece volumul de aer nazal devine insuficient. Ei folosesc aceste dilatatoare tocmai pentru a preveni colabarea valvelor nazale în timpul inspirului forțat; este un mecanism ajutător.
Vlad Pleșca, despre dilatatoarele nazale
- Am vorbit despre sforăit și, de multe ori, acesta este privit ca o glumă. Ce înseamnă mai exact sforăitul și când ar trebui să ne alarmăm?
- Sforăitul este primul semnal de alarmă care poate preceda apneea în somn. Apneea este o patologie ce determină oprirea respirației pentru mai mult de 10 secunde, moment în care corpul nu se mai oxigenează, iar creierul suferă primul. Acest lucru alterează calitatea somnului, crește inflamația în corp și riscul de moarte subită, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Deși afectează majoritatea persoanelor supraponderale, sforăitul apare și la persoane normoponderale din cauza unei îngustări a tractului respirator care, prin mișcarea aerului, produce acel sunet caracteristic.
- Atunci când sforăim, este clar că avem o problemă sau pot exista și situații care să nu ne alarmeze?
- Nu înseamnă neapărat că orice pacient care sforăie are o patologie severă. Contează mult poziția: unii sforăie doar pe spate, alții și pe lateral. De asemenea, consumul de alcool sau cafeină seara, utilizarea ecranelor, stresul și oboseala pot influența sforăitul. Acesta trebuie observat în timp pentru a vedea dacă este permanent și cum corelează cu fazele somnului.
40% dintre bărbați și 24% dintre femeisuferă de sforăit, conform The Lancet Respiratory Medicine
- Există perne anti-sforăit care te ajută să dormi pe o parte. E doar marketing sau există știință în spate?
- Sforăitul poate apărea din cauza relaxării musculare la nivel cervical sau a unei obstrucții nazale. Aceste perne îmbunătățesc poziția capului, ceea ce ajută, dar ele nu rezolvă cauza de fond a sforăitului. Sunt un ajutor, nu o soluție terapeutică definitivă.
Vlad Pleșca: „Dormitul pe lateral este de preferat”
- Spuneați că unii pacienți sforăie doar pe spate. Am auzit că li se recomandă chiar să-și coasă o minge de tenis pe spatele tricoului pentru a evita acea poziție.
- Da, este o recomandare reală în anumite cazuri. Când pacientul stă pe spate, baza limbii are tendința să cadă pe peretele posterior al faringelui, ceea ce accentuează obstrucția și sforăitul. De aceea, dormitul pe lateral este de preferat.
- Există o poziție ideală pentru somn?
- Deși multe studii generale recomandă dormitul pe spate, din punct de vedere al riscului de apnee, evitarea acestei poziții este benefică. Ideal este să nu dormim într-o singură poziție toată noaptea, ci să alternăm, dar cu accent pe dormitul pe lateral pentru cei cu tendință de sforăit.
80-90 de decibelipoate atinge un episod de sforăit sever. Ca o comparație, o drujbă sau un pickhammer are în jur de 90-100 dB
- Ce părere aveți despre aplicațiile de mobil care înregistrează somnul și sforăitul? Ne pot ajuta să ne dăm seama de gravitatea problemei?
- În era dezvoltării tehnologice, aceste aplicații sunt utile pentru a trage un semnal de alarmă. Ele se bazează pe studii pe sute mii de oameni, dar nu au rol de diagnostic, ci de alertare. Diagnosticul cert se pune prin evaluări standardizate, cum sunt polisomnografia și poligrafia. Dispozitivele *wearable* sunt bune pentru monitorizare și predicție, dar medicul este cel care confirmă patologia.
- Deci e în regulă să le folosim într-o primă fază pentru a vedea dacă există o problemă.
- Da, pot fi luate în considerare deoarece oferă date bazate pe algoritmi complecși și reglementări internaționale.
- Menționați că o circumferință a gâtului mai mare crește riscul de apnee. Practic, masa musculară sau adipoasă apasă pe căile respiratorii în timpul somnului?
- Exact. Orice masă suplimentară la nivelul gâtului tinde să producă un colaps pe tractul respirator superior în momentul în care musculatura se relaxează în timpul somnului.
Vlad Pleșca: „Apneea provoacă stres atunci când ar trebui să ne odihnim”
- Care sunt semnele de îngrijorare care vin la pachet cu apneea, în afară de oboseala cronică?
- Apneea determină scăderea atenției, tulburări de memorie, irascibilitate și o alterare semnificativă a calității vieții. Imaginați-vă că, în timpul somnului, corpul intră în stare de sufocare; saturația de oxigen scade, se secretă hormoni de supraviețuire (adrenalină) și corpul intră în alertă. Acest lucru se poate întâmpla de zeci de ori pe oră. Avem pacienți cu 70 de episoade de apnee pe oră, ceea ce înseamnă că inima și creierul lor sunt într-o stare de stres continuu, nu de odihnă.
Riscurile apneei în somn
- Mortalitatea Cardiovasculară: Pacienții cu apnee severă netratată au un risc de 3 ori mai mare de deces din cauze cardiovasculare față de cei sănătoși.
- Moartea Subită Cardiacă: Riscul este maxim în intervalul orar 00:00 – 06:00, exact invers față de populația generală (unde riscul e mai mare dimineața). Apneea provoacă o scădere bruscă a saturației de oxigen (SpO2), care poate declanșa aritmii fatale.
- Hipertensiunea rezistentă: Aproximativ 70% dintre pacienții cu hipertensiune care nu răspunde la medicamente au, de fapt, apnee în somn nediagnosticată.
* Sursa: Studiul de Cohortă Wisconsin (Wisconsin Sleep Cohort Study)
- Ce soluții au acești pacienți? Cum decurge procesul de tratament?
- Primul pas este diagnosticul prin poligrafie sau polisomnografie, urmat de o fibroscopie în somn indus pentru a vedea exact sediul obstrucției. Pentru apneea severă, ghidurile recomandă aparatul CPAP – o mască ce oferă presiune continuă de aer pentru a menține căile deschise. Totuși, obiectivul nostru este ca pacientul să nu depindă de aparat toată viața. Lucrăm împreună pentru scăderea în greutate și schimbarea stilului de viață.
Date despre apnee
Indicator | Valoare Estimată (Global) |
Prevalența Apneei (OSA) | Aproximativ 1 miliard de adulți (30-69 ani). |
Cazuri Moderate/Severe | Peste 425 milioane de oameni necesită tratament urgent. |
Rata de Subdiagnosticare | Se estimează că 80-90% din suferinzi nu știu că au această boală. |
- Sursa: The Lancet Respiratory Medicine.
- Ați întâlnit cazuri în care scăderea în greutate a eliminat necesitatea aparatului?
- Categoric. Am avut pacienți care au trecut de la apnee severă la una moderată prin slăbit și sport, iar ulterior, prin mici intervenții ORL, au ajuns la o formă ușoară care nu mai necesită terapie cu presiune pozitivă.
Vlad Pleșca: „Recomand igiena zilnică a foselor nazale”
- Cum afectează aerul uscat somnul și mucoasa nazală?
- Umiditatea ideală este între 40% și 60%. Un aer prea uscat duce la uscarea mucoaselor și la creșterea riscului de infecții, deoarece mucusul își pierde rolul protector. O umiditate adecvată este esențială pentru prevenirea patologiilor respiratorii frecvente.
- Ce ritual de igienă nazală recomandați? Ar trebui să ne curățăm nasul zilnic, la fel ca dinții?
- Da, promovez igiena foselor nazale. Cea mai simplă și ieftină soluție este lavajul nazal cu ser fiziologic sau apă de mare. Având în vedere poluarea în care trăim, recomand spălarea nasului cel puțin o dată pe zi, preferabil seara, pentru a elimina particulele toxice și impuritățile acumulate.
- Cum se face corect acest lavaj? Mulți oameni doar inhalează spray-ul.
- Lavajul corect presupune ca soluția (aproximativ 200 ml) să intre pe o nară și să iasă pe cealaltă, fără a fi inhalată forțat. Trebuie suflat nasul ușor, câte o nară pe rând, pentru a proteja urechile. Nu recomand folosirea săpunului sau a altor substanțe iritante.
Vlad Pleșca: „Sportul intens ajută la desfundarea naturală a nasului”
- Ce părere aveți despre dependența de spray-urile nazale decongestionante?
- Aceste spray-uri sunt utile pe termen scurt (câteva zile), dar folosite excesiv produc un efect de „rebound” și hipertrofia mucoasei. Pacienții ajung să nu mai poată dormi fără ele, trezindu-se noaptea pentru a-și pune picături. Este un cerc vicios. Soluția este fie renunțarea bruscă (foarte greu de tolerat), scăderea treptată a concentrației, fie intervenția chirurgicală de reducție a cornetelor nazale. Sportul intens (HIIT) ajută de asemenea la desfundarea naturală a nasului prin descărcări hormonale.
- Care este cel mai mare mit pe care îl auziți despre somn și obstrucția nazală?
- Mitul conform căruia operația la nas rezolvă automat sforăitul. În realitate, succesul operației strict pentru sforăit este de doar 15-20%. Un alt mit este cel al „sufocării” – mulți pacienți simt că se sufocă din cauza nasului înfundat, deși pot respira foarte bine pe gură. Există o latură subiectivă foarte importantă pe care trebuie să o gestionăm cu așteptări reale.
Vlad Pleșca: „AI ne poate ajuta, dar diagnosticul final îl pune medicul”
- Cum vedeți impactul Inteligenței Artificiale în medicină? Vin pacienți care se diagnostichează singuri cu ChatGPT?
- Sunt un susținător al AI. Deși nu ne va înlocui prea curând, ajută pacienții să fie mai informați și mai coerenți în întrebări. Totuși, AI poate uneori să ofere diagnostice eronate sau referințe false, inducând panică. Rolul medicului rămâne acela de a sorta informația și de a pune diagnosticul final, dar AI este un instrument excelent pentru prelucrarea volumelor mari de date.
- Sunt acești pacienți „informați de pe internet” mai greu de gestionat?
- Din fericire, am avut foarte puțini pacienți dificili. Important este ca pacientul să plece de la consult înțelegând de ce urmează un anumit tratament. Tinerii, în special, sunt foarte dornici să afle detalii tehnice și folosesc AI pentru a aprofunda discuția de la cabinet, ceea ce este un lucru bun dacă există comunicare deschisă.
- Cum vedeți viitorul medicinei somnului în România?
- Este un domeniu în plină dezvoltare și creștere a gradului de conștientizare. Având în vedere creșterea ratei obezității, patologia somnului va deveni tot mai prezentă. Sforăitul nu trebuie să mai fie un subiect rușinos, ci privit ca un semnal de alarmă medical.
Emisiunea integrală cu Vlad Pleșca
- În încheiere, ce recomandare simplă aveți pentru cei care ne urmăresc?
- Pentru sănătatea generală: alimentație, somn și sport – acesta este cel mai bun tratament preventiv. Pentru igiena nazală: aerisirea zilnică a locuinței, menținerea unei temperaturi mai scăzute în dormitor (18-20°C) și lavajul nazal zilnic. Un somn la temperatură scăzută stimulează imunitatea și ajută la refacerea organismului.
Verdict înainte de play-off: „La ce calitate avem, nu avem voie să pierdem vreun meci!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
