GSP SPECIAL  »  SUPERREPORTAJE  »  STADION

REMEMBER GSP » Stadionul "23 august" a fost clădit pe locul unde se ţineau tîrgurile de vite şi bîlciurile. 6 momente de legendă: de la Anişoara Cuşmir la Steaua-Rapid!

Articol de GSP - Publicat sambata, 23 august 2014 00:00 / Actualizat sambata, 23 august 2014 14:54

Acum o jumătate de secol, pe locul pe care se găseşte acum Naţional Arena nu era nimic legat de sport. National Arena se înalţă unde era la început o grădină de zarzavaturi şi un teren al fabricii Malaxa.

Perimetrul nici nu aparţinea Bucureştiului, ci comunei Dudeşti-Cioplea, devenind ulterior locul unde se ţineau tîrgurile de vite şi bîlciurile. Dar la începutul anilor '50, sportul românesc avea să sărbătorească naşterea stadionului " 23 august", cel mai modern din ţară la acea vreme, şi avea să găzduiască evenimente în premieră pentru România.

"Măreţul stadion de 80.000 de locuri"
În februarie 1953, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat alegea Bucureştiul drept gazdă pentru manifestări de amploare: Congresul Mondial al Tineretului şi Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor.

Evenimentele programate între 25 iulie şi 16 august 1953 se potriveau planurilor conducătorilor ţării. Comitetul Central elaborase "planul general de reconstrucţie socialistă a oraşului Bucureşti", în care stadionul era un punct important.

Pompiliu Macovei, arhitectul şef al Capitalei, anunţa într-un interviu: "În raionul 23 august se va ridica un mare parc de cultură şi sport pe o suprafaţă de peste 50 ha. Aici se vor înălţa numeroase construcţii şi lucrări, culminînd cu măreţul stadion de 80.000 de locuri".

Proiectat, printre altele, cu "un bazin de înot cu două piscine cu tribune, o mare arenă pentru tenis, volei şi baschet", Parcul de Cultură şi Sport se anunţa un obiectiv unic la vremea aceea. Iar stadionul, cu "pistă de alergări cu şase culoare", cel mai mare din ţară.

"Niciodată n-a fost Bucureştiul atît de frumos, atît de plin de viaţă! Pe străzile Capitalei dragi răsună în zeci de limbi cîntecele tinereţii"
fragment din ziarul Scinteia

Muncă voluntară, în spiritul vremii
La construcţia stadionului au participat brigăzi de tineret şi voluntari. În primăvara lui '53, Uniunea Tineretului Muncitoresc lansa în "Scînteia Tineretului" un apel prin care îşi mobiliza membrii. Aceştia erau chemaţi "să dea un puternic avînt muncii voluntare", iar sportivii "să se antreneze cu perseverenţă şi să-şi perfecţioneze măiestria sportivă".

Ca şi în cazul Naţional Arena, mersul lucrărilor a fost urmărit pas cu pas de presa vremii. În "Scînteia Tineretului", şantierul era ilustrat grandios, plin de "dragline, screpere şi gredere", iar excavatoristul Artimon Subcinschi era prezentat ca "însufleţit de un singur gînd: să excaveze cantităţi cît mai însemnate de pămînt peste planul zilnic".

10.000 de programe au fost tipărite numai în limba română, prezentînd întrecerile sportive inaugurale de pe "23 august"

111 ţări au participat la ediţia a IV-a a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, găzduit de stadionul "23 august" în 1953

Voinescu despre inaugurare
Participant la competiţia inaugurală alături de legendarul atlet Emil Zatopek, portarul Ion Voinescu a stat între buturile "naţionalei" la primul meci pe "23 august". România a pierdut finala turneului cu 5-3, în faţa Ungariei, deşi a condus cu 3-1.

"Ţop" povesteşte pentru Gazetă cum a fost pe noua arenă: "Stadionul era arhiplin, gazonul, excepţional. Infrastructura era unică în ţară, nu se lucrase în pripă. Oamenii au venit la un eveniment copleşitor şi ani la rînd tribunele au fost pline".

6 MOMENTE DE LEGENDĂ PE 23 AUGUST
Arena bucureşteană, construită în 1953, a fost părtaşă de-a lungul timpului la multe momente istorice din fotbalul românesc. Prima victorie răsunătoare, 3-1 cu Spania, a fost realizată pe 25 noiembrie 1962 de "naţionala" lui "Ţop" Voinescu, a "Profesorului" Gheorghe Constantin, a lui Ion Nunweiller sau Pîrcălab. Meciul s-a disputat în preliminariile Euro '64, cu 80.000 de spectatori în tribune.

Portugalia lui Eusebio învinsă de două ori
Pe lista partidelor memorabile se află şi două confruntări ale "naţionalei" cu Portugalia legendarului Eusebio. "Perla din Mozambic" a părăsit de două ori cu capul plecat gazonul celui mai mare stadion din România. Prima dată în 1965, cînd "tricolorii" conduşi de legendarul Ilie Oană s-au impus cu scorul de 2-0 (goluri Pîrcălab şi Alexandru Badea), în calificările CM '66. Istoria s-a repetat patru ani mai tîrziu, pe 12 octombrie '69. Marele Dobrin a consfinţit prin golul său încă un succes antologic, 1-0, împotriva lusitanilor. Rezultatul a netezit drumul generaţiei lui Mircea Lucescu spre Mondialul din '70, de la Guadalajara.

CASETA MECIULUI din '69
România - Portugalia 1-0
A marcat: Dobrin (30).
România: Răducanu - Sătmăreanu, Hălăgeanu, Dan Coe, Deleanu - C. Dinu, R. Nunweiller, Dembrovschi, Dobrin, Dumitrache, M. Lucescu. Selecţioner Angelo Niculescu.
Spectatori: 90.500

Prima victorie împotriva Angliei
Un alt episod de referinţă este meciul de acum 21 de ani România - Anglia 2-1, prima victorie "tricoloră" împotriva inventatorilor fotbalului. 75.000 de spectatori au aplaudat în picioare uimitoarea performanţă a trupei pregătite de Valentin Stănescu în preliminariile CM '82. Eroii acelei confruntări au fost marcatorii celor două goluri, steliştii Marcel Răducanu (35) şi Anghel Iordănescu (75). Cel din urmă a transformat impecacbil, la 1-1, un penalty obţinut de regretatul Zoli Crişan, rapida extremă a Craiovei Maxima.

CASETA MECIULUI din '80
România - Anglia 2-1
Marcatori: Marcel Răducanu (35), Iordănescu (75 - pen)/ Woodcock (64).
România: V. Iordache - Negrilă, Ştefănescu (cpt.), Sameş, I. Munteanu - Ţicleanu (71 I. Dumitru), Beldeanu, Iordănescu - Crişan, Cămătaru, M. Răducanu. Selecţioner Valentin Stănescu.
Spectatori: 75.000

Am bătut campioana mondială, Italia
Seara de 16 aprilie 1983 a rămas în istoria fotbalului românesc prin torţele pe care cei 80.000 de fanii le-au aprins în tribunele fostului "23 August" pentru a marca incredibila victorie, 1-0, obţinută de "tricolori" împotriva campioanei mondiale en-titre, Italia. Prima şi unica într-un meci oficial contra "squadrei-azzurra! A fost o seară magică în care Mircea Lucescu l-a eclipsat pe Enzo Bearzot, legendarul selecţioner cu pipă, Balaci pe temutul fundaş Gentile, Gino Iorgulescu pe supergolgeterul Paolo Rossi, iar Boloni pe uriaşul portar Dino Zoff. Victoria a netezit drumul "tricolorilor" spre calificarea la Euro '84 din Franţa.

CASETA MECIULUI din "83
România - Italia 1-0
A marcat: Boloni (24)
România: Moraru - M. Rednic, G. Iorgulescu, Ştefănescu (cpt.), Ungureanu - Augustin (70 I. Andone), Boloni, Klein, Balaci, Geolgău (87 Cîrţu), Cămătaru. Selecţioner Mircea Lucescu.
80.000 spectatori

Dinamo a umilit Hamburg, campioana Europei
În 1983, la şase luni de la "momentul Italia", românii au mai trăit o noapte magică pe stadionul "23 August". Bucuria a fost produsă de Dinamo, care, pe 19 octombrie, a şifonat rău de tot blazonul deţinătoarei Cupei Campionilor Europeni, SV Hamburg. 3-0 după o evoluţie a "cîinilor roşii" care i-a entuziasmat pe cei 70.000 de spectatori. Augustin, Mulţescu şi Orac s-au întrecut în goluri care mai de care mai frumoase, administrînd o corecţie umilitoare trupei marelui Ernst Happel din care făceau parte vicecampionii mondiali Kaltz şi Magath.

CASETA MECIULUI cu HAMBURG
Dinamo - Hamburg 3-0
Cupa Campionilor Europeni, turul al II-lea, manşa tur
Au marcat: Augustin (29), Mulţescu (62), Orac (79)
Dinamo: Moraru - M. Rednic, I. Andone, Nicolae, I.Marin, Mulţescu, Augustin, Custov, Ţălnar (68 Movilă), Dragnea, Orac. Antrenor: Dumitru Nicolae Nicuşor.
Spectatori 70.000

Sfert de finală românesc în UEFA: Steaua - Rapid
Cu un an înainte să fie demolat, stadionul "Naţional" a fost martorul unui alt eveniment unic în fotbalul românesc. Pe 6 aprilie 2006, a găzduit manşa secundă din sferturile de finală C2 dintre "UEFAntasticele" Steaua şi Rapid, scor 0-0. Cosmin Olăroiu l-a eliminat pe Răzvan Lucescu, graţie remiziei, 1-1, obţinute în tur, în Giuleşti, astfel că Steaua a jucat semifinala cu Middlesbrough.

CASETA RETURULUI DIN UEFA
Rapid - Steaua 0-0
Rapid: D. Coman - M. Constantin, Maftei, I. Rada - Bădoi, N. Grigore, R. Stancu (65 E. Dică), I. Stancu - Buga (76 Vasilache), D. Niculae - V. Moldovan (70 Burdujan). Antrenor Răzvan Lucescu
Steaua: Carlos - Ogăraru, Goian, Ghionea, Petre Marin (78 Lovin) - Opriţa (67 Neşu), Paraschiv, Rădoi, Nicoliţă - Andrei Cristea (90 D. Bălan), Dică. Antrenor: Cosmin Olăroiu

ATLETISM
Anişoara Cuşmir, record mondial în '83
Nu doar fotbalul a făcut istorie pe fostul stadion "23 August". Atletismul a scris o pagină de neuitat pentru sportul românesc. Pe 5 iunie 1983, Anişoara Stanciu Cuşmir a devenit recordmenă mondială la săritura în lungime, cu 7,43 metri, performanţă realizată într-o dispută cu o altă fostă mare campioană a acestei discipline din acea vreme, Vali Ionescu.

Playtech: Cum poate SCĂPA Rangers de Ianis Hagi, de fapt. Steven Gerrard a făcut o schemă deja


Comentarii (13)
chimistul_99
chimistul_99  •  24 August 2014, 09:38

Recordul Anisoarei Cusmir a fost omologat . In anii '82 -83 Vali Ionescu si Anisoara Cusmir au batut de mai multe ori recordul mondial pe stadionul 23 August. Dupa o luna de la stabilirea recordului ,Anisoara devenea vicecampioana mondiala ,la primul C.M de atletism , iar in anul urmator cucerea titlul olimpic . Cat despre recordul de spectatori pe 23 August ,cred ca afost stabilit la celebrul cuplaj din primavara anului 1985,cu peste 100000 de spectatori ,multi dintre ei urmarind meciurile de pe pista.

para.para
para.para  •  23 August 2014, 20:44
Postat de cosmin97 pe 23 August 2014, 17:57

Acum mai avem stadion olimpic? ce am facut ? am daramat un asa stadion de mare in care se tineau si competitii atletice si am facut unul mult mai mic ,in loc sa lasam vechiul stadion si sa-l modernizam,nu trebuia decat sa se monteze acele scaune de plastic si sa se refaca suprafata de joc iar vechea structura era destul de solida si aveam un stadion mare cu bani mai putini sau se mai putea face unul nou undeva la margine de bucuresti si am fi avut 2 stadioane frumoase cu aproape aceeasi bani .

Te bagi si tu aiurea, cum naiba sa modernizeze stadioane vechi cu bani putini, cand ei nu stiau cum sa fure cati mai multi bani. Unde-s bani multi se pierde numarul lor, asa si cu National Arena. Mai avea putin si costa cat planeta.

borat101
borat101  •  23 August 2014, 20:39
Postat de cosmin97 pe 23 August 2014, 17:57

Acum mai avem stadion olimpic? ce am facut ? am daramat un asa stadion de mare in care se tineau si competitii atletice si am facut unul mult mai mic ,in loc sa lasam vechiul stadion si sa-l modernizam,nu trebuia decat sa se monteze acele scaune de plastic si sa se refaca suprafata de joc iar vechea structura era destul de solida si aveam un stadion mare cu bani mai putini sau se mai putea face unul nou undeva la margine de bucuresti si am fi avut 2 stadioane frumoase cu aproape aceeasi bani .

Stadion la comanda venita de la Moscova asta era acel stadion, a mai baga si insulta in sangele Romanului de "23 August" communist. Noi aveam stadion de 10 Stele in buricul Bucurestului Stadionul REPUBLICII, unde acum este Hidoasa construtie tot a comunistilor numita astazi cica "Casa Poporului".

Vezi toate comentariile (13)
Comentează