GSP SPECIAL  »  TRAGEDIE  »  SCRISOARE

Scrisoarea emoționantă a unui român din Australia la moartea idolului său: "Daniel, cât de mult regret că n-am mai rămas atunci..."

Foto: Guliver/GettyImages
Foto: Guliver/GettyImages

Articol de GSP - Publicat joi, 17 noiembrie 2016 16:04

Bogdan Dana, un doctor român stabilit de 10 ani în Australia, a ținut să-și împărtășească amintirile cu Daniel Prodan, fotbalist pe care l-a urmărit îndeaproape de la începuturile sale în fotbal și până la finalul carierei. 

El a trimis o scrisoare emoționantă pe adresa redacției, pe care o redăm integral:

Bogdan Dana, un doctor român stabilit de 10 ani în Australia, a ținut să-și împărtășească amintirile cu  Daniel Prodan, fotbalist pe care l-a urmărit îndeaproape de la începuturile sale în fotbal și până la finalul carierei. 

El a trimis o scrisoare emoționantă pe adresa redacției, pe care o redăm integral:

"Am avut norocul ca perioada studentiei mele (1988-1993) si cea imediat urmatoare (pina la plecarea din tara in 1997) sa coincida cu cea mai buna perioada de pina acum din fotbalului romanesc, atit la nivel de club cit si la nivel de echipa nationala.

Am locuit in caminul P15 din Regie (chiar linga Stadionul Sportul Studentesc) si nu am ratat pe viu nici un meci pe Stadionul Ghencea atit cele jucate de Steaua cit si cele jucate de echipa nationala. L-am remarcat pe Daniel Prodan pina sa ajunga titular la Steaua la citeva meciuri ale echipei nationale de tineret, care se antrena si juca meciuri de cele mai multe ori pe Stadionul din Regie. In afara de calitatile evidente de fotbalist, impresiona si prin modul foarte respectuos de a se purta cu coechipierii si in special cu persoanele mai in virsta.

Fotbalistii mei preferati de la Steaua au fost in ordine Boloni, Iovan, Prodan si Ilie Stan.

Am asistat la un antrenament al Stelei, cred ca era in 1993 sau 1994 si erau antrenori Emerich Ienei si Tudorel Stoica. Daniel era mai nou la echipa si dl Ienei i se adresa cu “Tatuca”, probabil ca preluase expresia chiar de la el. I se adresa lui Tudorel Stoica cu “Nenea Tudor”.

Am fost la meciul cu Rangers si tot ma intrebam cind va face pasul la o echipa din Europa. Revad acum golul lui si ma tot intreb cum puteam face fata unui conglomerat multinational (care il includea chiar si pe Gazza) cu o echipa numai de romani, relativ firavi fizic, dar fotbalisti adevarati-Galca, Filipescu, Csik,-care era prietenul lui numarul unu fiind de la Satu Mare, Narcis Raducanu etc).

De asemenea, raminem cu imaginea lui Daniel dirijind galeria Stelei chiar de pe bara portii, dupa meciul in care am eliminat FC Bruges cu un categoric 3-0 acasa, la 4 zile dupa o infringere usturatoare cu 5-2 in campionat, tot acasa, in fata lui SC Bacau.

Imi amintesc ca si la Atletico Madrid a inscris goluri frumoase imediat dupa ce fusese transferat. Xavi isi amintea de el si Daniel chiar intreba presa noastra de ce se mira ca il stia Xavi?

La Rangers nu numai ca a avut nenorocul accidentarii si al operatiei nereusite, dar un articol din the Guardian clarifica toata istoria transferului si concluzia este ca acesta s-a facut la limita perioadei de transferuri. Daniel erau un nume destul de sonor si clubul avea nevoie de astfel de jucatori. In graba realizarii transferului, staff-ul medical nu a avut sansa unui control medical amanuntit, ba chiar nici nu a putut studia documentele medicale de dupa operatia lui de la genunchi.

Intre 1997 si 1998 am fost student la Warwick University linga Coventry in Anglia si am avut norocul ca Viorel Moldovan sa joace la Coventry City FC, Steaua sa joace cu Aston Villa si Atletico Madrid sa joace cu aceeasi echipa in Cupa Uefa.

Mi-am zis ca daca merg la Villa Park la antrenamentul oficial al lui Atletico Madrid, o sa ma descurc cumva sa intru in stadion si sa il cunosc si eu pe Daniel. Era data de 16 Martie 1998, poza si autograful alaturate imi sunt marturie, o sa imi amintesc de acea seara toata viata.

clipboard01

Autocarul spaniolilor s-a oprit mai departe de poarta stadionului si citiva dintre dintre oficiali au coborit si mergeau spre intrarea oficiala. Jucatorii deja venisera probabil si se echipau pentru antrenament.

Am mers la doi dintre oficialii spanioli care erau imbracati destul de fomal si le-am spus ca sunt un student roman, mare admirator al lui Prodan si as vrea sa merg sa il salut, le-am spus ca venisem cu trenul cam o ora numai pentru asta. Imediat m-au luat de brat si au spus ca ma vor prezenta ca fiind traducatorul official al delegatiei, placut impresionati de ceea ce tocmai le spusesem. M-am trezit pe culoarele stadionului, Villa terminase antrenamentul, chiar m-am intersectat cu Stan Collymore si am intrat exact in sala de conferinte unude vorbea antrenorul Radomir Antici. Jucase in Anglia, parca la Luton Town, se descurca in limba engleza.

Am privit si eu un pic, chiar imi amintesc ca am fost intrebat cine sunt (eram de fapt imbracat cu un trening Aston Villa, ma gindisem ca voi avea sanse mai bune sa ma strecor inauntru) si cei doi domni spanioli au facut semn ca ma cunosc si ca sunt cu delegatia lor. Apoi am intrat pe teren si am mers in locul unde se facea antrenamentul.

Daniel a fost extrem de bucuros sa ma auda vorbind cu el, ba chiar a spus si unor coechipeiri ca sunt un student roman fan al Stelei si am venit special ca sa il intilnesc. In echipa de atunci erau Vieri si Caminero, am luat un autograf si de la Vieri dar, sincer sa fiu, nu il mai gasesc.

Daniel facea scheme de aparare, era coleg de linie cu un brazilian, Andre il chema. Ma intreba despre Viorel Moldovan, despre viata de student, despre meciul pierdut de Steaua in turul anterior cu Aston Villa (din Decembrie 1997), parca eram prieteni de o viata. M-am scuzat ca trebuie sa plec, se facuse tirziu, trebuia sa prind doua autobuze si un tren pina sa ajung la caminul studentesc unde locuiam.

Daniel m-a rugat chiar daca pot sa mai stau pina se termina antrenamentul, chiar a zis ca imi va da tricoul lui dupa aceea. Acum regret enorm ca nu am stat…

A doua zi Daniel a intrat in repriza secunda, tot nu era complet refacut fizic la genunchi, Atletico a pierdut cu 2-1 dar s-a calificat deoarece in meciul tur cistigase acasa cu 1-0. Comentatorii TV englezi vorbeau extrem de frumos despre el, spuneau ca este foarte eperimentat si a fost un om de baza in superechipa noastra de la CM din 1998.

Nu l-am mai revazut niciodata, am mai urmarit sa vad ce mai face dupa ce a plecat de la FRF, ar trebui sa existe o pagina web in care sa se spuna mai multe despre ce mai fac jucatorii din Generatia de Aur si unde ei sa poata chiar comunica cu cei din diaspora si de acasa.

Prea tinar a plecat dintre noi un baiat cu o inima asa de mare!

Odihneste-te in pace Daniel Prodan!

Dr Bogdan Dana 

Perth, Australia
17 Noembrie 2016"

„Fotbalul se «deteritorializează»! Nu mai există ceva esențial” » Un profesor de antropologie, Christian Bromberger, conferință de excepție despre o „mutație” în fotbalul de azi: „Am plecat de la tifoso, adică boală contagioasă, și am ajuns aici”

32 de ani de la moartea tragică a fotbalistului român „mai talentat decât Hagi” » Cum l-a „vânat” Securitatea și de ce nu s-a înțeles nici cu Dobrin, nici cu Hagi: „Gică îl înjura, îl scuipa”


Comentarii (8)
1790162114569502
Stefan Tar  •  17 Noiembrie 2016, 17:26

Salut Bogdan, Sunt Stefi si imi amintesc si acum acea zi cand am fost impreuna la Steaua - Glasgow R. si ne-am bucurat ca niste nebuni la acel gol MAGNIFIC (parca era pe final min . 88). inscris de Tatuca (asa cum iti placea si tie sa-i spui). Dumnezeu sa-l odihneasca si sa se bucure de glumele lui.

kyil
kyil  •  17 Noiembrie 2016, 21:46

Ne pier valori si ne alegem doar cu non valori. Saracul Prodan, a fost un pasionat de fenomen, distrus prin procese si cu nervi la pamant :( RIP Didi

rommyca18
rommyca18  •  17 Noiembrie 2016, 19:49

Sunt cuvinte mai frumoase decat toate articolele de azi aruncate pe aici..

Vezi toate comentariile (8)
Comentează