Articol de GSP - Publicat luni, 19 mai 2008 00:00
Leo Beenhakker este fără îndoială unul dintre cele mai interesante personaje ale acestei editii a Campionatului European. Antrenor al marelui Real Madrid (’86-’89, ‘92) , al “lancierilor” de la Ajax (’79-’81, ’89 - ’91)si, in doua rinduri, al “nationalei” Olandei (’85- ’86, ’90), Beenhakker a fost considerat de specialistii epocii moderne drept unul dintre reperele fotbalului european din a doua jumatate a secolului trecut. Nimic mai fals.
“Batrinul” Leo le-a demonstrat tuturor ca virsta sa, 66 de ani, nu constituie decît un avantaj şi a transformat gloria trecutului într-o certitudine pentru viitor. Parcursul peste aşteptări reuşit cu reprezentativa statului Trinidad & Tobago la Mondialul din 2006 i-a asigurat continuarea carierei internaţionale pe banca uneia dintre cele mai greu de condus echipe de pe continent: Polonia. De ce greu?. În ciuda constanţei aproape supărătoare care le-a însoţit calificările la ultimele turnee finale, Polonia nu a reuşit niciodată să-şi depăşească limitele autoimpuse de suficienţă.
Nu au putut, dar au dat senzaţia că nici nu îşi doresc mai mult. Beenhakker are marele merit de a fi reuşit să crească aşteptările pe care atît suporterii, cît şi presa le au de la echipa “naţională”. Rămîne de văzut dacă ambiţia sa va avea efectul dorit şi dacă Germania, Croaţia sau Austria nu se vor dovedi şi de această dată adversari mult superiori pretenţiilor de obicei modeste ale Poloniei.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
