Articol de Sebastian Culea - Publicat miercuri, 31 decembrie 2025 22:06 / Actualizat miercuri, 31 decembrie 2025 22:25
Magnus Carlsen, 35 de ani, cel mai mare jucător de șah în activitate și unul dintre cei mai interesanți din toate timpurile, considerat un „Mozart al șahului”, a fost invitat anul acesta la podcastul americanului Joe Rogan, unul dintre cele mai urmărite din lume.
- Marele maestru norvegian, care încheia cu o remiză prima confruntare cu Garry Kasparov la doar 13 ani, face o radiografie a carierei, explică impactul pe care inteligența artificială îl are asupra șahului, trișatul în șahul modern, dar și ce-l inspiră în viața de zi cu zi: golful, pasiunea pentru NBA, dar și cum ar fi vrut să devină fotbalist.
Carlsen povestește că nu a existat un moment magic, ca-n filmele americane, și că întâlnirea cu șahul nu a fost îmbrăcată într-o dragoste la prima vedere:
„Tatăl meu e un pasionat înrăit de șah, așa că m-a învățat destul de devreme, aveam cam cinci ani, dar atunci nu eram prea interesat. Eram mai mult cu LEGO, cu matematica și cu statisticile sportive. Tata era jucător profesionist și obișnuia să joace cu sora mea. Ea nu a fost niciodată o fire competitivă, spre deosebire de mine. Așa că motivația principală a constat în faptul că am vrut foarte tare să o înving. Voiam să-mi bat sora la orice. Aveam circa 5 ani, dar de acolo șahul a devenit, pur și simplu, lucrul meu. Șahul a fost mereu un hobby pentru mine. Când începe să se simtă ca muncă, devine mai greu”.
A obținut titlul de grandmaster la doar 13 ani, poziționându-se printre cei mai tineri la nivel mondial care au atins acel stadiu: „Copiii de astăzi ajung la niveluri similare mai devreme, pentru că resursele de pregătire sunt altele, informația curge diferit. Acum e un copil din Argentina pe care îl numesc Messi al șahului și care urmează să devină grandmaster curând. Cred că are doar 10 ani. La un turneu în India, am văzut un băiețel cu rating 1600, cu un joc decent. Are doar 3 ani.”
Nu a existat un moment magic în care am zis că sunt cel mai bun. Totul a fost gradual. Ai momente în care joci foarte bine, ai momente în care nu ești atât de bun pe cât crede lumea. Dar când vezi că poți concura constant cu cei mai buni, atunci începi să înțelegi că ești la nivelul lor sau chiar peste. A fost mai mult un drum lung decât o revelație bruscă
Remiză cu Garry Kasparov la 13 ani
În 2004, la Reykjavik Rapid, Magnus Carlsen, la doar 13 ani, îl întâlnea pe marele Gary Kasparov. Imaginile de la partida respectivă încă fac înconjurul planetei: un copil total relaxat dă parcă impresia că se plictisește în momentul în care marele campion mondial își gândește următoarea mutare. Nu are stare pe scaun, se plimbă pe la alte mese, se întoarce și mută imediat. Partida respectivă s-a încheiat cu o remiză.
Magnus chiar a lucrat cu Garry Kasparov, considerat de mulți cel mai mare jucător din istorie. Deși relația antrenor-elev nu a durat foarte mult, Carlsen a recunoscut că marele maestru i-a oferit perspective esențiale. Faptul că a colaborat cu Kasparov l-a ajutat să-și îmbunătățească capacitatea de a înțelege situații dinamice și complexe, pe care anterior pur și simplu le evita sau le juca mai pasiv.
Când devii campion mondial, totul se schimbă în jurul tău. Lumea te percepe altfel, fiecare mutare e analizată de milioane de oameni. Dar presiunea asta nu vine din exterior în primul rând - vine din tine. Dacă tu începi să crezi că fiecare partidă e o chestiune de viață și de moarte, atunci te blochezi. Eu am încercat să tratez totul cât mai normal, să nu mă definesc doar prin titluri
Din acel moment, recordurile au început să curgă în lanț: campion mondial de cinci ori, campion mondial rapid de cinci ori și campion mondial blitz în exercițiu, Magnus Carlsen este unul dintre cei mai importanți șahiști din istorie.
În al șaselea joc al meciului pentru titlul mondial cu Ian Nepomniachtchi în 2021, Carlsen a câștigat o partidă de 136 de mutări, cea mai lungă din istoria unui Campionat Mondial clasic, într-o bătălie de peste 7 ore.
Oamenii cred că șahul e doar despre inteligență. Nu e chiar așa. Nu trebuie să fii cel mai deștept om din lume ca să fii bun la șah. E mai mult despre recunoaștere de tipare, despre memorie vizuală, despre repetarea unor situații până când devin naturale. Diferența între foarte bun și cel mai bun nu e doar calculul - e felul în care folosești ce știi, cât de calm rămâi și cât de mult poți avea încredere în intuiția ta
„AI-ul a schimbat totul. Un telefon e mai bun decât orice mare maestru”
Șahul nu scapă de momentul de cotitură care tulbură și totodată incită omenirea în ultima vreme, și anume inteligența artificală:
„Cred că foarte mult timp șahul a fost despre cât poți calcula tu ca om și despre cât poți înțelege pozițional. În momentul în care motoarele au devenit atât de puternice, totul s-a schimbat complet. Oamenii se bazează pe intuiție, noi simțim pozițiile, dar AI nu simte nimic, calculează totul. E mult mai rapid și mai precis decât orice jucător. Uneori vezi mutări pe care oamenii nici nu le-ar fi luat în calcul în trecut și îți dai seama că jocul pe care îl știai deja nu mai e același joc”, a explicat norvegianul.
Întrebat dacă el sau oricare alt mare maestru ar putea învinge un motor AI, campionul mondial a răspuns franc: „Nu, nicio șansă. Nici măcar nu e o discuție. Un telefon cu un engine bun joacă mai bine decât cel mai bun jucător din lume. Nu e vorba de modestie, e realitatea. Și cred că momentul în care accepți asta e un fel de prag psihologic important: șahul nu mai e despre om versus mașină. E despre oameni care folosesc mașina ca să devină mai buni împotriva altor oameni.”
„Când au apărut primele motoare foarte bune era doar mult calcul. Apoi au venit rețelele neurale și atunci chiar a trebuit să reexaminăm aproape fiecare deschidere. Vezi linii pe care le consideram slabe sau imposibile, iar AI îți arată că sunt relevante, uneori chiar foarte bune. Sunt poziții în care ai fi spus acum zece ani că sunt o prostie totală, iar astăzi AI-ul îți explică de ce nu sunt. A dus totul într-o direcție complet nouă. A schimbat modul în care gândim jocul, nu doar cum îl pregătim.”
„AI nu e dușmanul nostru - e partenerul nostru de antrenament”
„În realitate, nu te lupți cu AI-ul. Îl folosești. Pentru pregătire, pentru verificarea ideilor, pentru analiză. Cea mai bună combinație este tot timpul: om + AI. Oamenii vin cu creativitate și intuiție, AI confirmă, corectează sau propune altceva. Pentru jucătorii tineri, asta e normal. Pentru generația mea a fost o tranziție. Însă dacă vrei să rămâi la vârf acum, nu ai cum să faci asta fără AI. Face parte din joc. E și motivul pentru care vezi copii de 8–10 ani care joacă incredibil. Ei cresc deja într-o lume în care AI există. Au acces la analiză perfectă, la idei pe care generațiile vechi nu le-ar fi descoperit niciodată singure. Înveți mai repede, greșești mai puțin, vezi mai mult. E normal ca nivelul mediu să crească enorm.”
Cazul Niemann: „Am simțit că lucrurile nu erau normale. Încă nu mi se par normale. Nu vorbesc fără să mă gândesc de două ori”
Odată cu apariția inteligenței artificale, apare și o problemă semnificativă în jurul acestui sport - care oricum era perturbat de la apariția calculatoarelor convenționale: trișatul. Magnus Carlsen s-a aflat în centrul unui conflict aprins care a înconjurat planeta, când l-a acuzat pe șahistul american, Hans Niemann, că folosește metode externe care influențează jocul:
„Am simțit că lucrurile nu erau normale. Și încă nu mi se par normale. Eu nu vorbesc despre chestii de astea fără să mă gândesc de două ori. Eu am spus clar că nu am încredere în situația respectivă și că o mulțime de oameni din comunitate au același sentiment.” Carlsen a explicat în podcastul lui Joe Rogan că intuiția și percepția asupra comportamentului adversarului sunt importante, mai ales când e vorba de mișcări neobișnuite sau progres neobișnuit în joc.
Carlsen a pus accent nu pe paranoia de a acuza pe oricine, ci pe ideea de cod de onoare și fair-play în șah și pe responsabilitatea jucătorilor de top de a menține curățenia sportului:
„La cel mai înalt nivel, șahul are un cod de onoare. Când intri într-un turneu, te supui nu doar celor 64 de pătrate, ci și încrederii reciproce. Știu că există posibilitatea tehnică de a trișa, că un telefon e mai bun decât orice om, dar trebuie să existe limite - limite morale și de fair-play. Eu am spus că vreau un joc curat, în care am încredere în adversar. Când simți că cineva a trecut dincolo de acele limite - fie că e vorba de online, fie de situații care par dubioase - atunci trebuie ridicată problema. Dar în același timp nu pot spune ceva fără dovezi clare. Dacă eu aș trișa, tu nici măcar nu ți-ai da seama, fiindcă nu am nevoie decât de cineva care să mă ajute cu o mutare-cheie, din tribune, printr-un semn, la un moment important. E foarte greu să prinzi pe cineva cu probe că a trișat în șahul la nivel înalt. ”
„Nu vreau să joc cu cineva despre care cred că a trișat”
La Sinquefield Cup 2022, Carlsen s-a retras în semn de protest față de includerea lui Niemann în competiție, despre care avea dubii serioase:
„Am spus atunci și mențin în continuare că, dacă cineva a trișat repetat, indiferent de circumstanțe, eu nu vreau să joc cu acea persoană. Nu pentru că m-aș supăra ca un copil, ci pentru că standarde diferite duc la un joc diferit. Chestia asta nu e ceva de tratat cu lejeritate. Dacă ai trișat în trecut și nimeni nu a clarificat chestia aia până la capăt, atunci, sincer, mie mi-e greu să merg mai departe normal ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Eu aleg să pun accent pe fair-play, decență și pe faptul că trebuie să existe reguli clare pentru toată lumea.”
Eșecurile te lovesc tare, mai ales când ești considerat favorit mereu. Dar, sincer, înveți enorm din ele. Nu imediat, nu în ziua următoare. La început doare, apoi vine frustrarea, apoi începi să le înțelegi. Dacă gestionezi corect momentele în care dai cu capul de zid, devii mai puternic decât dacă ai câștiga tot timpul
Magnus Carlsen: „Aș fi vrut să fiu fotbalist”
Întrebat în ce ar fi vrut să exceleze dacă nu ar fi fost șahul, Magnus nu a stat pe gânduri: „Aș fi vrut să fiu fotbalist. Îmi place foarte mult să urmăresc fotbalul. Și la baschet mă uit. Urmăresc secvenţe din NBA în fiecare zi pentru a prinde ceva energie și idee, chiar dacă nu sunt implicat direct. Când mă trezesc, merg la plimbare, mă uit la highlights de NBA, apoi mă uit la șah pentru 15 minute sau ceea ce mi-a trimis antrenorul, iar apoi joc. Ăsta a fost mereu stilul meu de pregătire”
Carlsen urmărește Premier League, iar în 2020 a avut un parcurs foarte bun într-un joc fantasy de Premier League, clasându-se foarte sus între milioane de participanți, ceea ce arată cât de preocupat e de fotbalul modern. Chiar și așa, norvegianul e fan Real Madrid. De altfel, a și jucat fotbal la un club amator din Norvegia.
Privind disputa care a pus mai bine de un deceniu pe jar lumea fotbalului, Magnus a tranșat-o într-un alt interviu. Deși jucătorul său preferat este Cristiano Ronaldo, șahistul a considerat întotdeauna că Messi a fost mai bun.
Magnus Carles despre...
...rutină zilnică: „Nu am nevoie să stau 10 ore pe teorie. Mă plimb, mă uit la sport, fac lucruri care-mi dau energie și apoi joc.”
...mindset: „Nu sunt genul Michael Jordan - să ard totul, obsesiv. Pentru mine funcționează mai bine plăcerea pentru joc și energia aia bună.”
...blindfold chess (șahul legat la ochi): „Blindfold-ul arată cât de departe poate merge mintea unui jucător. Impresionează pe toată lumea, dar nu e despre circ - e despre control mental.”
...jocurile video: „Pot ajuta mental, dar pot și distrage. Depinde cum le folosești. Ca orice «tool», dacă îl controlezi, e util.”
...golf: „Îmi place, îl practic. Mă relaxează. E competiție, dar în altă formă - e bun pentru echilibru.”
...condiție fizică: „Somnul și starea fizică contează enorm. Când ești obosit, nu mai gândești la fel. În șah asta se vede imediat, somnul e elementar”
Piero Ferrari, cadou de 32 de milioane de euro pentru soția Romina Gingașu