Articol de Adrian Florea, Liviu Manolache - Publicat vineri, 11 februarie 2022 09:45 / Actualizat vineri, 11 februarie 2022 11:49
Pe 11 februarie 1916, la inițiativa academicianului Traian Lalescu, se înființează Sporting Club Universitar București, prima grupare studențească din Capitală. După 3 ani, adoptă numele de Sportul Studențesc. De-a lungul timpului, s-a mai numit Sparta, Știința sau Politehnica.
- Nu rata alte episoade #RETROGSP de colecție
Prima promovare în Divizia A se petrece în 1937, iar în '39 dispută cea dintâi finală de Cupă. În 1980, a cucerit singurul trofeu din palmares, Cupa Balcanică.
2e locul ocupat de Sportul în ediția de campionat 1985-1986, cea mai bună clasare a "studenților" în Divizia A. De 3 ori au terminat pe 3 ('40, '83, '85)
Chiar dacă n-a avut rezultatele granzilor Steaua, Dinamo sau Rapid, Sportul a atras mereu simpatii. În special în anii '70-'80, oamenii mergeau în Regie pentru a admira prestațiile unor superfotbaliști precum Aurică Rădulescu, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu, Paul Cazan, Mihail Marian, Gică Hagi, Marcel Coraș, Aurel Țicleanu ori Constantin Stănici.
1 trofeuare Sportul în palmares, Cupa Balcanică în 1980, după 2-0 și 1-1 în finala cu Rijeka. În 1977, alb-negrii pierduseră în ultimul act al competiției, 3-2 și 1-3 cu Dinamo Zagreb
În 2017, după scufundări succesive în ligile inferioare, „Gașca nebună” a dispărut definitiv. În toamna anului trecut, s-a încercat reînvierea clubului. Fără succes, însă. Iar căpitanul legendar al alb-negrilor din urmă cu patru decenii, Paul Cazan, e convins că Sportul nu va reveni curând la viață.
Negocieri eșuate cu Metaloglobus
- Bună ziua, domnule Cazan! Ce mai faceți, cum vă simțiți?
- Bine, mulțumesc de întrebare. Pentru un „puști” care în septembrie a făcut 70 de ani, cred că-s destul de verde.
- Pe 11 februarie...
- Da, știu, ar fi trebuit să serbăm aniversarea Sportului. Cât ar fi împlinit, 105? 106? Din păcate, numărătoarea s-a oprit la 101...
3 finale de Cupăa disputat formația din Regie: 0-2 cu Rapid (1939), 0-4 cu CFR Turnu Severin (1943) și 0-3 cu Steaua (1979)
- Și nu mai este nicio șansă să fie reluată această numărătoare?
- Sincer? Nu!
- În urmă cu câteva luni a existat o tentativă, niște tratative cu patronul lui Metaloglobus, care venea cu locul în „B”, iar Sportul să fi venit cu palmaresul.
- Nu s-a concretizat nimic, din păcate. Și nici nu văd cine ar mai fi dispus să investească, deci praful pus pe club va fi tot mai gros. Priviți la ce se întâmplă în fotbalul nostru. Peste tot, falimente, insolvențe, jucători neplătiți cu lunile, antrenori umiliți, condiții tot mai proaste de pregătire, apoi ne mirăm că ne bat albanezii și kazahii prin Europa, iar la turneele finale suntem telespectatori.
Paul Cazan: „Nu mai există nici juniori, neant!”
- Palmaresul, atât cât e, la cine mai e? La Șiman?
- Nu, am înțeles că e la Balauru'. Balauru' Oprișan, fostul jucător. Dar nu cunosc amănunte.
- În acest moment, februarie 2022, nu mai există la Sportul nici măcar grupe de copii, de juniori?
- Nimic, absolut nimic, neant! A dispărut totul! În curând se va alege praful și de stadion.
- Adică?
- Cât timp a mai jucat acolo Rapid, era cât de cât întreținut. Acum... Bine, terenul principal e și acum practicabil. Însă pe cel din spate, de antrenament, au crescut bălăriile ca-n junglă!
Dramele din '75 și '79
- Ați jucat 15 sezoane pline la Sportul, 1972-1987, ați strâns 465 de meciuri doar în Liga 1, ați fost și antrenor, și conducător al „studenților”, probabil că puțini cunosc „Regia” mai bine decât dumneavoastră. De ce credeți că echipa asta a fost „mereu aproape”, dar niciodată n-a mers până la capăt?
- Am mers o dată până la capăt, în '80, când am câștigat Cupa Balcanică. Totuși, e adevărat că n-am luat vreun titlu de campioni, nici vreo Cupă... Nu am o explicație certă, poate boemia care a caracterizat clubul ăsta întotdeauna să ne fi tras puțin în jos. Sau, cine știe?, poate am fost blestemați! Nu voi uita niciodată dezastrele din '75 și din '79!
36 de sezoanea activat Sportul în prima ligă, ultima dată în 2011-2012. A disputat 1.154 de partide. Palmares: 435 de victorii, 256 de remize, 463 de eșecuri. Golaveraj: 1.565-1.574
- La ce vă referiți?
- Păi, mai întâi, la accidentul rutier de pe Valea Oltului, din octombrie 1975, când patru membri ai delegației au murit. Ne întorceam de la un meci la Cluj, era aproape de miezul nopții. Din fericire, dacă poate exista fericire într-o asemenea nenorocire, n-am pierdut atunci niciun jucător. Cei care au decedat au fost din conducere, plus doctorul, șoferul autocarului...
- Iar în '79?
- O, Doamne, atunci l-am pierdut pe Aurică Rădulescu, sfârtecat sub roțile trenului în gara din Hanovra! Până la apariția lui Hagi, Aurică a fost cel mai bun fotbalist care călcat iarba din Regie!
5 titluri de golgheteri ai Românieiau câștigat jucătorii Sportului: Coraș ('84), Hagi ('85, '86), G. Bucur (2005), Mazilu (2006)
- Apropo, vă încumetați la un Top 3 jucători care au îmbrăcat tricoul alb-negru?
- Ca talent, Rădulescu a fost lângă Hagi! Credeți-mă, nu exagerez cu nimic. S-a prăpădit, însă, la 25 de ani, n-a apucat să realizeze o mare carieră, așa că Gică e numărul 1.
- Pe doi Rădulescu, iar pe trei?
- Poate o să vă surprind, pe ultimul loc al podiumului îl pun pe Coraș. Marcelino a fost și el extraordinar. Tot boemia l-a tras un pic în jos, a iubit viața cam mult.
- Dar cel mai bun antrenor?
- Deși Sportul a avut o mulțime de nume grele pe bancă, și mă gândesc la Traian Ionescu, la Cernăianu, Mircea Rădulescu, Mulțescu, Andone sau Dan Petrescu, cred că Angelo Niculescu e fără rival la acest capitol.
- 1-0 cu Inter sau 3-0 cu Brondby? Cea mai frumoasă victorie europeană?
- Ca prestigiu al adversarului, acel 1-0 cu Inter Milano, din '84. Dumnezeule, ce lot aveau italienii! Zenga, Bergomi, Beppe Baresi, Collovati, Brady, Altobelli... Parcă reciți o poezie când le spui numele. Totuși, ca dramatism, calificarea cu Brondby din '87, după 0-3 în tur, mi-a rămas cel mai mult la inimă.
- Asta și pentru că a fost debutul dumneavoastră ca antrenor?
- Nu neapărat. Oricum, am fost interimar. Așa s-a nimerit, să fiu eu pe bancă la minunea aia. Puțină lume își mai amintește, dar Brondby chiar era trupă tare de tot. Vreo 4-5 jucători aveau să devină campioni europeni cu Danemarca peste câțiva ani.
- Dacă ar fi să vă puneți o dorință în ziua în care clubul dumneavoastră de suflet ar fi împlinit 106 ani, care ar fi aceasta?
- Din toată inima îmi doresc să ne revedem cu toții pe stadioane! Pe stadioane pline, să ne putem îmbrățișa din nou, să ne putem bucura din nou. Mi-e atât de dor de gesturile simple „de dinainte”... Chiar și de o înjurătură din partea galeriilor adverse mi-e dor. Iar dacă ar fi să reapară și Sportul Studențesc în peisaj, chiar aș întineri cu cel puțin 20 de ani!
Mulți mă ironizau că le dau jucătorilor paltoane, casetofoane și alte cadouri. Dar le-am făcut un bine, mulți dintre ei au și acum paltoanele acasă!
- Vasile Șiman, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”
Nu eu am falimentat Sportul! Toate măsurile care au fost luate împotriva noastră au fost abuzive, neregulamentare.
- Vasile Șiman, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”
Top 5 meciuri în tricoul Sportului
- Paul Cazan 465
- Mircea Sandu 388
- Mihail Marian 385
- Gino Iorgulescu 326
- Octavian Ionescu 315
* sunt luate în calcul doar partidele în L1
Top 5 goluri în tricoul Sportului
- Mircea Sandu 163
- Marcel Coraș 71
- Octavian Ionescu 62
- Gheorghe Hagi 58
- Gino Iorgulescu 50
* sunt luate în calcul doar partidele în L1
