Articol de David Marinescu - Publicat miercuri, 22 ianuarie 2025 17:48 / Actualizat miercuri, 22 ianuarie 2025 18:10
Gino Iorgulescu (68 de ani) încearcă să își scape fiul, pe Mario, de pedeapsa de 3 ani pe care a primit-o pentru complicitate și lipsire de libertate.
Mario Iorgulescu a fost condamnat la opt ani și opt luni de închisoare cu executare de către Curtea de Apel București, după ce a fost găsit vinovat de ucidere din culpă pentru omorârea unui tânăr în 2019, într-un accident rutier, câtă vreme se afla sub influența drogurilor. Decizia este definitivă.
Acesta are două condamnări definitive: una de 3 ani de închisoare pentru complicitate la lipsire de libertate și una de 7 ani pentru ucidere din culpă. Cele două pedepse au fost contopite, iar Mario Iorgulescu a primit 8 ani și 8 luni, decizie definitivă.
Gino Iorgulescu încearcă să reducă perioada de închisoare a fiului său

Celor doi li se pare că pedeapsa primită este prea mare și încearcă să o reducă prin revizuirea condamnării pentru complicitate la lipsire de libertate, conform Libertatea.
Mai întâi, avocații lui Mario Iorgulescu au încercat să aibă câștig de cauză la Judecătoria Sectorului 3, dar calea de atac a fost respinsă, iar aceștia încearcă acum la Curtea de Apel, care a luat în discuție marți, 21 ianuarie 2025, primul termen în apel al revizuirii depuse de avocații lui Mario Iorgulescu.
Pe 7 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 3 a respins cererea de revizuire formulată de Mario Iorgulescu pentru următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, instanța notează că acest motiv de revizuire presupune descoperirea unor fapte sau împrejurări noi, care au rămas necunoscute instanței de fond la data judecării cauzei.
Pentru a justifica revizuirea, faptele probatorii trebuie să fie noi, iar nu mijloacele de probă. Astfel, nu se poate ajunge pe calea revizuirii la reinterpretarea probatoriului administrat în cauză sau la suplimentarea probatoriului cu aspecte de fapt deja avute în vedere de instanța de fond.
Elementul de fapt ce constă în discuţia telefonică de la data faptei a fost cunoscut şi, mai mult, analizat inclusiv de către instanţa de apel, element din care, de asemenea, rezultă că fapta probatorie nu este nouă. (…)
Este adevărat că apărarea tinde să dovedească prin înscrisul depus care a fost cu exactitate conţinutul discuţiei telefonice dintre inculpatul (Mario Iorgulescu – n.r.) şi tatăl său, însă aceasta nu poate fi considerată o împrejurare pe care să se întemeieze revizuirea, ci mai degrabă o precizare a apărărilor formulate.
Nu se poate accepta ca părţile să păstreze ascunse anumite elemente de fapt pentru a le folosi ulterior în vederea redeschiderii procedurilor, deoarece aceasta ar fi de natură să aducă atingere principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune ca procedurile să fie redeschise în condiţii strict şi limitativ prevăzute de lege.
Pe de altă parte, instanţa reţine, din analiza faptelor invocate, că acestea nu ar fi de natură să conducă, singure sau prin coroborarea cu alte probe, la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare. În cazul revizuirii, faptele sau împrejurările noi trebuie să ducă la pronunţarea unei soluţii diametral opuse celei dispuse prin hotărârea a cărei revizuire se cere.
După cum se poate decela din decizia instanţei de apel în ceea ce priveşte condamnarea inculpatului (Iorgulescu Gino Mario – n.r.) şi, din aceeaşi decizie, precum şi din sentinţa penală a instanţei de fond, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul (Pascu Francisco Gabriel – n.r.), la condamnarea celor doi pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, respectiv complicitate la aceeaşi infracţiune, au fost avute în vedere elemente de fapt independente de presupusa discuţie telefonică dintre (Iorgulescu Gino Mario – n.r.) şi tatăl său.
În concret, în ceea ce îl priveşte pe (Iorgulescu Gino Mario – n.r.), (…) faptul că a spus persoanei vătămate «ţi-am spus eu că aşa o să se întâmple…», împrejurarea că persoana vătămată a fost lovită în mod repetat, cu pauze, mai bine de o oră, era lăsată să meargă la baie să se spele, apoi era din nou lovită, sunt elemente de fapt pe care condamnarea s-a întemeiat, iar discuţia telefonică nu are nicio înrâurire asupra acestora, aspect din care rezultă cu atât mai mult că cererea de revizuire este inadmisibilă.
În privinţa cererii de revizuire formulate de către inculpatul (Pascu Francisco Gabriel – n.r.), acest argument este cu atât mai puternic cu cât susţinerile din cadrul declaraţiei notariale în esenţă confirmă situaţia de fapt reţinută de către instanţa de fond şi cea de apel, astfel încât aceasta în ceea ce îl priveşte probează temeinicia soluţiei de condamnare, iar nu contrariul aşa cum ar trebui să se întâmple în cazul unei cereri de revizuire”, se arată în Hotărârea nr. 890/2024