Articol de Justin Gafiuc - Publicat miercuri, 30 iulie 2025 00:04 / Actualizat miercuri, 30 iulie 2025 10:43
În documentarul GSP realizat la aniversarea vârstei de 80 de ani, Mircea Lucescu a redeschis tema finalei Cupei României 1988, când Steaua a părăsit terenul în prelungiri după un gol anulat lui Balint. După Revoluție, FRF a lăsat trofeul în aer. Gică Popescu a jucat atunci pentru roș-albaștri și crede că e Cupa lui Dinamo, iar fiul selecționerului povestește episoade incredibile din jurul acelei partide
Pe 26 iunie 1988, se disputa unul dintre cele mai controversate derby-uri Steaua – Dinamo din istorie.
E vorba despre finala Cupei României, găzduită de vechiul stadion „23 August”, cu o distribuție de excepție în ambele tabere, printre care Iovan, Bumbescu, Belodedici, Popescu, Hagi, Lăcătuș, Moraru, Rednic, Andone, Lupu, Lupescu sau Cămătaru.
Roș-albaștrii tocmai cuceriseră titlul la un punct diferență, ajunseseră până în semifinalele Cupei Campionilor Europeni, unde au fost eliminați de Benfica (0-0, 0-2) și căutau să realizeze eventul pe plan intern. Iar „câinii”, cu o trupă în creștere spectaculoasă, luptau să fisureze supremația internă a rivalilor din Ghencea.
Dar finalul meciului va aduce un gol anulat lui Balint, la 1-1, ordinul lui Valentin Ceaușescu pentru Steaua de a părăsi terenul și un trofeu rămas până azi în aer!
Gol Balint în prelungiri, ofsaid, Lăcătuș furios, Stoica a rupt steagul de la colțul terenului!
Partida a fost una aspră și cu un rezultat pe muchie de cuțit. Lăcătuș a deschis scorul în minutul 27, Răducioiu a egalat cu trei minute înainte de final, numai că o fază-fulger din ultimele secvențe ale întâlnirii avea să aducă haosul pe gazon și în tribune.
În minutul 90, Balint a marcat din centrarea lui Hagi, dar asistentul George Ionescu a ridicat steagul semnalizând un ofsaid. Imediat, Bumbescu și Iovan s-au repezit la tușier, urmați de Lăcătuș, devenit cel mai vehement contestatar al deciziei.
Ionescu a fost șifonat într-un meleu, Tudorel Stoica a rupt steagul de la colțul terenului, Pițurcă și Bumbescu s-au enervat și și-au aruncat tricourile. Antrenorul Anghel Iordănescu a intervenit spre a calma spiritele, dar steliștii s-au retras imediat la cabine după un ordin venit din tribună de la Valentin Ceaușescu.
Omul care a adus mesajul a fost vicepreședintele Constantin Dănilescu. El a coborât urgent din tribună, a străbătut în fugă terenul și le-a transmis jucătorilor Stelei să iasă de pe teren. Asta înainte ca arbitrul Radu Petrescu să fluiere finalul jocului!
După ce arbitrul a anulat un gol perfect valabil al Stelei, i-am spus textual lui Valentin Ceauşescu să scoată echipa de pe teren. I-am zis că nu se mai poate cu Miliţia şi cu Securitatea. Ăştia ne omoară cu zile! Valentin se cam codea, nu prea voia. I-am spus și generalului Ilie Ceaușescu să se implice, că e crimă și pedeapsă pe gazon. Atunci, Valentin le-a făcut semn jucătorilor să iasă, că doar de el ascultau
Corneliu Vadim Tudor, februarie 2013, la GSP TV
Mircea Lucescu: „Dinamo ar trebui să solicite acordarea Cupei din 1988”
Inițial, cei de la Dinamo s-au autoservit cu trofeul rămas pe marginea terenului. Cupa a ajuns însă, după câteva ore, la sărbătoarea celor de la Steaua, la intervenția lui Valentin Ceaușescu. Dar, după Revoluție, roș-albaștrii au renunțat voluntar la trofeu, rămas până azi neacordat în mod oficial.
Aflat atunci pe banca roș-albilor, Mircea Lucescu repune însă azi pe agendă tema din 1988: „Acea Cupă face parte din palmaresul lui Dinamo, fără niciun fel de discuție. Deși clubul a renunțat atunci să mai opereze vreun demers, sunt convins că trofeul va fi returnat lui Dinamo, care ar trebui să ceară înapoi în mod oficial Cupa din ‘88. Ar fi ceva normal pentru că s-a încălcat regulamentul flagrant în toată chestia aia”.
13 Cupe ale Românieiare Dinamo în palmares, la egalitate cu Rapid. Dacă i se acordă trofeul, trece pe locul 2, după Steaua (19 trofee)
Gică Popescu: „Nu-mi pun în palmares acel trofeu, e Cupa lui Dinamo!”
Gică Popescu a jucat în tricoul Stelei acea finală, în scurta sa aventură în Ghencea, de numai cinci luni, pe durata stagiului militar. „Când îmi mai calculez trofeele, nu pun la socoteală acea Cupă”, afirmă „Baciul” într-un interviu pentru GSP.
Și continuă: „Îmi aduc aminte că Valentin ne-a făcut semn să ieșim de pe teren, ne-am dus la un restaurant și au adus și trofeul acolo. Unde a plecat după aceea, nu mai știu! Probabil înapoi la federație și a rămas pe acolo. A fost o hărmălaie grozavă pe teren, am plecat la vestiare și apoi la sărbătorire, dar parcă nu eram prea relaxați, altceva decât dacă nu exista acel incident. Trebuia să fie 3-0 pentru Dinamo, că nu ieși tu de pe teren cum vrei. Nu ne facem de cap singuri! Trofeul acesta ar trebui să fie în palmaresul lui Dinamo și al lui Lucescu, dacă ne ghidăm normal după regulament”.
În 1988 s-a întâmplat cam cum s-au petrecut lucrurile și recent la România – Kosovo. Sigur, din alte motive, dar oaspeții au ieșit de pe teren în prelungiri, înainte de sfârșitul partidei, și au pierdut cu 3-0
Gheorghe Popescu, pentru GSP
Ionuț Lupescu: „Erau prea mulți care-l pupau în fund pe Valentin”
La rândul său, Ionuț Lupescu e la fel de ferm în legătură cu finala pe care a disputat-o pe gazonul de pe „23 August”: „A fost un episod urât din partea celor de la Steaua, respectiv a lui Valentin Ceaușescu. Dacă-mi aduc bine aminte, arbitrul a așteptat atunci 15 minute să revină jucătorii pe teren, ceea ce nu s-a mai întâmplat. A fluierat finalul și noi nu știam cum să procedăm cu trofeul, care stătea pe o masă pe pista de atletism. Toți de la FRF fugiseră și Țețe Moraru s-a dus și l-a luat singur. Am făcut o tură de stadion cu Cupa și am dus-o la cabine”.
Amintirile continuă: „Am sărbătorit la un restaurant aproape de parcul Dinamo și, pe la miezul nopții, ne-am trezit la banchet cu ziarul Informația. Ne-am uitat și ne-am dat seama că acolo apărea un micuț comunicat care nu avea nicio legătură cu realitatea. Oamenii din conducerea clubului au fost sunați și au predat trofeul, ca să ajungă imediat în Ghencea”.
Noi, cei tineri, am luat mai lejer acel episod, dar ne simțeam puțin stânjeniți, fiindcă o parte dintre cei de la Steaua erau colegii noștri la națională. Păcat că s-au lăsat influențați de cei din conducerea clubului, mai ales că acolo se aflau jucători cu personalitate, precum Lăcătuș sau Iovan
Ionuț Lupescu, pentru GSP
„Kaiserul” conchide: „Probabil că erau prea mulți care-l pupau în fund pe Valentin. Și când ai în jur oameni care te lingușesc la fiecare colț de stradă, crezi că ești cel mai tare, cel mai bun și iei deciziile cele mai corecte. Sigur, Valentin a fost un conducător bun pentru Steaua, dar, evident, a fost un act incorect în acest caz. Știu că, imediat după Revoluție, FRF a luat măsura să nu acorde Cupa niciunui club, dar, după regulament, ea ar trebui să fie la Dinamo”.
Ar trebui acordată Cupa României 1988 lui Dinamo?
Răzvan Lucescu: „La FRF, au șters de pe casetă exact pasajul cu ofsaidul”
Fiul lui Mircea Lucescu, Răzvan, își amintește și el acele ore fierbinți din jurul finalei disputate în iunie ‘88: „Să fim corecți: aceea este Cupa lui Dinamo! Nu există alt rezultat, dacă ne gândim la felul cum Steaua a abandonat acel meci. Câte partide nu există și azi, decise de greșeli de arbitraj, inclusiv cu VAR? Ar trebui să iasă toți de pe teren? Numai că atunci nici măcar n-a fost vorba despre o eroare a tușierului”.
Explică un detaliu șocant: „Am văzut cu tata acea casetă, filmată de Dinamo, de undeva de sus. Se vedea clar ofsaidul. Numai că au dat-o la FRF la analiză, iar cei de acolo au șters, pur și simplu, pasajul acela relevant. Dar eu am văzut faza cu ochii mei, acasă, în noaptea de după finală. Gol anulat corect!”.
S-a produs atunci o mare nedreptate. Noi, ca familie, am trecut prin momente cumplite. Nu știu câți antrenori în lumea asta se confruntă cu astfel de situații-limită, să piardă o Cupă în asemenea fel. Nu poți acorda un trofeu unei echipe care a ieșit de pe teren, invocând o potențială greșeală de arbitraj. Greșeală care, de fapt, n-a existat!
Răzvan Lucescu, pentru GSP
Încheie: „Eu știu ce înseamnă aceste lucruri, pentru că am pierdut în Grecia un campionat câștigat pe teren cu PAOK. Rămân mari frustrări în suflet, imense!, pentru că de câte ori în viață ai ocazia să cucerești un titlu sau o Cupă? În spate e o muncă uriașă. Simți nedreptatea care i s-a făcut atunci lui Dinamo, înțelegi că a fost decizia unui sistem mafiot. Chiar și așa, tata nu s-a manifestat niciodată urât față de Valentin Ceaușescu. Aaa, că mai spunea ce s-a întâmplat, asta e altceva! Dar nu l-am auzit niciodată să fie vulgar în comentarii”.
FINALA CUPEI ROMÂNIEI 1988
STEAUA - DINAMO 2-1
26 iunie 1988, stadion „23 August”
Au marcat: Lăcătuș (27), Balint (90) / Răducioiu (87)
STEAUA: Liliac – Iovan, Bumbescu, Belodedici, Rotariu – Bălan, Stoica, Gh. Popescu, Hagi – Lăcătuș, Pițurcă (52, Balint). Antrenor: Anghel Iordănescu
DINAMO: Moraru – Mihăescu (46, Movilă), Rednic, Andone, Varga – Lupu, Lupescu, Mateuț, Orac (82, Răducioiu) – Cămătaru, Vaișcovici. Antrenor: Mircea Lucescu
Arbitru: R. Petrescu (Brașov). Asistenți: Gh. Constantin (Rm. Vâlcea), G. Ionescu (București)
Spectatori: 45.000
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
