Memoriile lui Iosif Vigu, fosta glorie a Stelei: "Cu Lucescu nici nu transpiram"

Iosif Vigu se mîndreşte cu cele 8 trofee cîştigate în tricoul Stelei în faţa rivalilor de la Dinamo. În vestiar i-au ştiut de frică Liţă Dumitru, Iordănescu sau Marcel Răducanu

Vă spune ceva Iosif Vigu? Da, a fost fotbalist. Şi nu unul oarecare. E membru cu drepturi depline în "Hall of Fame-ul" Stelei. De ce? Măcar pentru că a adunat trei campionate şi cinci cupe în echipamentul roş-albastru, adică tot atîtea trofee cîte a strîns Steaua în ultimii 14 ani!

"Dacă ridicam tonul, făceau pe ei!"
Nu-l veţi întîlni în Ghencea, n-a primit nici o invitaţie. "Gazeta" l-a găsit la Satu Mare, departe de tumultul primei ligi. Pletele au dispărut cu anii, are nevoie de ochelari cînd ne prezintă pozele din perioada cînd era şef de bandă într-un vestiar cu Iordănescu, Liţă Dumitru sau Marcel Răducanu. Ne asigură că vedetele ştiau cine era liderul: "Dacă ridicam tonul, se căcau pe ei! I-am mai curentat cînd pierdeau mingile aiurea. Marcel dribla şi în careul mic. Steaua juca pe atac, dar avea nevoie şi de jucători care să bage capul în contră!  Dacă fuma cineva la Steaua, primea un pumn în gură! Destul erau şpriţul şi fofoloanca! La Steaua nu fumam, mai tîrziu m-am apucat". Gata, s-a pornit, ochii îi sclipesc. Trage cu nesaţ din ţigară, mai scapă cîte o înjurătură. Beep!

A fost confident, coleg, un frate mai mare pentru Anghel Iordănescu, Liţă Dumitru şi Marcel Răducanu. Nu-i menajează nici acum. Iordănescu? "Dificil, egoist în joc. Nu era acceptat de coechipieri. Îi convingeam să-l accepte, pentru că marca 15-16 goluri pe sezon. Eu nu puteam juca pe postul lui, nu?". Liţă Dumitru? "Avea clasă, un tip foarte dificil. Cînd a venit la noi exagera cu pasele lungi, iar Steaua avea un joc combinativ, bazat pe un-doi-uri. Doar Troi avea viteză, să-l joci în adîncime. Alergam din greu să recuperăm mingile pierdute după lansările lui Dumitru. Beep! Făcea ambele faze. După un an a devenit coordonator şi a neglijat faza defensivă. Jucau mai mult pentru spectatori". Marcel Răducanu? "Cel mai mare talent ofensiv, cu un dribling extraordinar. Un jucător foarte egoist însă". Totuşi, în Ghencea a fost un vestiar unit: "8-9 ani la rînd steliştii veneau la mine la ţară, în Bihor, la tăiatul porcului. Sudiştilor le plăcea şoricul. Lui Marcel Răducanu i s-a şi făcut rău cînd a mîncat un sîngerete".

"Cine trece lasă o mînă, un picior"
Ai în minte fotografia din "Mirajul Gazonului", cartea lui Mircea Lucescu, unde Il Luce i-a dăruit o reverenţă: "Un gol în poarta eternului rival, Steaua, e mai preţios decît multe alte trofee. Aici, împreună cu Vigu, pe care l-am admirat mereu...". După 13 ani la Steaua intri uşor în febra unui derby cu Dinamo. Cînd aude numele lui Mircea Lucescu, Vigu îşi ia imediat adversarul în marcaj. "Nici nu transpiram cînd jucam contra lui Lucescu. Mai băgam şi două <> înainte de meci. Nici nu venea pe partea mea, că băgam materiale. Scria Fănuş Neagu că fotbalistul care trece de Vigu lasă în urmă o mînă, un picior. Mai scuipam, mai înjuram. Înjuram în mai multe limbi. Beep! Beep! Adversarii se blocau, să vezi ce feţe aveau! Nu Lucescu a fost cel mai periculos adversar pentru mine, ci consăteanul meu, Crişan. Era din Valea lui Mihai, dintr-o familie cu 11 copii. Se spune că ţiganii sînt fricoşi, dar Crişan era curajos. În deplasare trebuie să arăţi că ai <>, iar Lucescu cam sărea coarda. Cu Crişan jucam la intercepţie, eram dublat, nu-l lăsam să se întoarcă spre poartă".

Fumul se ridică uşor, spirala desenează languros cifra 8, cea a trofeelor cucerite de Vigu cu Steaua. Dincolo de rotocoale şi beep-uri, rămîn izul de tutun şi un mare fotbalist.

"Generaţia mea a ratat multe calificări. Dacă jucători au fost, înseamnă că nu au fost antrenori, nu?"

"La meciurile Stelei nu mă mai uit, e brambureală totală, chinuială! Nu poţi să fii sigur că vor cîştiga. Nu mă pot uita că îmi fac nervi".

"Ienei era un jucător util, pasa doi metri în stînga, doi metri în dreapta. Era elegant, nu băga materiale. Lovea cu latul, dacă băga exteriorul îşi rupea glezna"

VIGU DESPRE

IOSIF VIGU
Am fost un fotbalist ofensiv, rău. Am jucat fundaş stînga şi mijlocaş stînga, dar îmi plăcea să merg în faţă, centram bine. Nu aveam viteză, dar am fost un om de echipă şi nu renunţam niciodată la luptă.

CUPA CAMPIONILOR 1986
Steaua a avut noroc în '86. Degeaba ai echipă mare, dacă nu ai şansă la tragerea la sorţi. Noi prindeam doar echipe în formă.

CARIERA DE ANTRENOR
Nu aveam diplomaţie, eu sînt ţăran, am temperament vulcanic. Am fost un revoluţionar, un rebel, îmi ceream drepturile, intram în clinciuri cu conducătorii. 

GIGI BECALI
Un tip sufletist, dar să nu mai facă echipa. Lăcătuş nu trebuia să revină, eu nu m-aş fi întors după ce m-a dat de două ori afară.

RĂZVAN LUCESCU
Băiat studios, cu ţinută, dar nu e de echipa naţională.

VASILE IORDACHE
Cel mai bun portar român. Avea priză extraordinară, ieşea repede din poartă, îşi dirija echipa, se antrena foarte bine. A avut ghinion că a făcut hepatită. După el vin Silviu Lung, Prunea, Stelea.

TUDOREL STOICA
Era foarte zgîrcit, fomist. Venise ca extremă dreaptă, a fost reprofilat mijlocaş. Băga capul în contre. S-a enervat că era rezervă şi nu a mai mers la echipa naţională.

ILIE BALACI
Cel mai bun. Un jucător complet, făcea şi faza de apărare. Avea dribling, tupeu, forţă de pătrundere. Era inima, creierul şi plămînii echipei.

404 meciuri în prima ligă a jucat Iosif Vigu

34 de goluri a înscris Vigu în primul eşalon

24 de selecţii în echipa naţională a strîns Vigu, reuşind să marcheze două goluri

CUM ARĂTA STEAUA LUI IOSIF VIGU
Iordache - Anghelini, Agiu, Sameş, Vigu - Liţă Dumitru, Iordănescu, Troi, Marcel Răducanu, C-tin Zamfir, Viorel Năstase. Antrenor: Ienei

CELE MAI MULTE MECIURI JUCATE PENTRU STEAUA ÎN PRIMA LIGĂ
1. Tudorel Stoica - 369
2. Marius Lăcătuş - 357
3. Anghel Iordănescu - 317
4. Iosif Vigu - 313
5. Ştefan Iovan - 291

CV Iosif Vigu
Data naşterii: 15 mai 1946 - Şimian (Bihor)
Posturi: Fundaş stînga, fundaş central
Prima legitimare: Flamura Roşie Oradea (12 ani)
A jucat la Crişana (1963-1964), Crişul (1964-1966), Steaua (1966-1980), FC Constanţa (1973-1974), ASA (1980-1981), ASA Chimia Buzău (1981- 1982)
22 de prezenţe în Cupele europene
3 titluri, 5 cupe cu Steaua
Echipe antrenate: Chimia Buzău, Olimpia Satu Mare, Minerul Turţ, Armătura Zalău, Samus Satu Mare
A contribuit la formarea şi lansarea fotbaliştilor Csik, Ritli, Daniel Prodan, Gerstenmajer

"Steliştii - frumoşi, dinamoviştii -uniţi"
De ce a ales Steaua? "Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării stabiliseră o înţelegere. Recruţii născuţi în prima jumătate a anului erau încorporaţi de Steaua, iar cei născuţi în a doua jumătate a anului ajungeau la Dinamo. Cum eu sînt din luna mai, am făcut stagiul militar la Steaua. La Steaua erau băieţi mai frumoşi, aveam priză la balerine. Ne distram la Melody, Athenee Palace sau Atlantic. Dinamoviştii erau mai uniţi. Ei au avut grijă de jucătorii care au transpirat pentru echipa lor. Îi puneau măcar planton la Rutieră. Steaua nu ne-a mai băgat în seamă".

Mondial pierdut din cauza prostituatelor
Din CV-ul jucătorului care va împlini 65 de ani în mai lipseşte Mondialul din 1970. Nu reproşează nimănui neconvocarea, ştie că vina îi aparţine. "Am participat cu Lotul B la un turneu în Mexic, cu trei luni înainte de Mondial, cu Valentin Stănescu antrenor. Am pierdut cu Mexicul, 2-3, şi am remizat o dată, 2-2, la 3.000 de metri altitudine. Ne aruncau tuburi de oxigen, dar eu nu am avut nevoie. Seara mă duceam să mă uşurez la curve. Am fost printre remarcaţii turneului, dar am plătit pentru viaţa extrasportivă. A jucat Mocanu în Mexic".

"Nu regret că n-am fugit"
Vigu a mărturisit că l-a bătut de cîteva ori gîndul să rămînă în străinătate. "Dar îmi era teamă că voi sta un an pe bancă. Erai suspendat dacă fugeai. Mie nu mi-a plăcut să stau în bancă nici la şcoală! Nu regret că n-am plecat. Nu puteam să-mi las neamurile. Acum au murit însă aproape toţi, mă duc şi eu".

Botezat de un general
E cunoscut sub numele de Vigu, dar în acte e Vigh. Explicaţia? "Mi-au schimbat numele în campionatul 1963-1964. Ni s-a spus că se supărase un general că erau prea mulţi maghiari în echipă la Crişul Oradea. Aşa, Szucs a devenit Suciu, Nagy era Naghi, iar Kocsis era scris Cociş. Buletinul nu mi l-au schimbat, doar în presă apăream cu alt nume".

Pensie mai mică
Reducerea pensiilor militarilor l-a afectat şi pe Vigu: "Din pensie am pierdut 2,5 milioane de lei vechi. După 23 de ani de armată, iau doar 8