Articol de Justin Gafiuc, Marius Mărgărit, Andrei Furnigă (video) - Publicat sambata, 18 aprilie 2026, 19:10 / Actualizat sambata, 18 aprilie 2026 20:27
Gloria Bistrița a pierdut la limită prima manșă a sferturilor de finală din Liga Campionilor la handbal feminin, 35-36 cu Brest. Trupa lui Carlos Viver a fost ținută în viață nu doar de ambiția fetelor, ci și de o atmosferă absolut electrizantă.
În ziua unui meci istoric pentru handbalul bistrițean, orașul transilvan parcă e împărțit în două lumi.
Centrul și cartierele dimprejurul impunătoarei Biserici Evanghelice, cu turnul său somptuos oferind priveliști amețitoare la 360 de grade, arată o liniște nefirească. Iar străzile par aproape pustii într-un week-end călduros și îmbietor la promenadă.
Doar cinci-șase kilometri mai departe, către TeraPlast Arena, la ieșirea din localitate, furnicarul roiește însă în jurul emoțiilor generate de un Gloria – Brest magnetic. E meciul care, înaintea returului din Franța de săptămâna viitoare, poate deschide deja calea fetelor lui Carlos Viver spre un miraculos Final Four în Liga Campionilor, o țintă aproape ireală în urmă cu câteva luni.
Ziua în care salariile de 12.000 euro trec în umbră
Sala cu peste 3.000 de locuri e plină ochi, oamenii se mai aciuiează inclusiv pe scări spre a-și găsi locul pe durata unei după-amiezi în care Gloria lui So Delgado, Arcos și Ostase forțează norocul spre paradisul aflat acum atât de aproape.
Galeria formată din circa 200-300 de suflete dă tonul atmosferei, iar roșul din tribune susține ritmul. Jos, pe parchet, se simte tensiunea încă de la încălzire, unde bistrițencele adunate din toate colțurile Europei își pregătesc fără vorbe multe intrarea în scenă. Nu mai e vorba aici despre contractele de 12.000 de euro, gen So Delgado sau Stoica, ci despre ambiția de a intra în premieră în careul de gală al handbalului feminin.
Carlos Viver, singurul om calm într-un vulcan!
Meciul e o încleștare în regim turbo, ecoul din TeraPlast e efectiv asurzitor, iar startul Gloriei ține lumea în picioare. So Delgado, Guttierez și Ostase țin în mod constant Bistrița în avantaj, iar derularea amețitoare a fazelor duce atmosfera la cote seismice.
Pe bancă, antrenorul Carlos Viver afișează un calm rupt parcă din alt film. Urmărește fazele ghemuit, țâșnește doar la goluri, aruncă pumnul în aer, trimițând energie și motivație către fetele care se bat pe parchet precum într-o finală de Mondiale!
Seraficeanu, ce „aeroplan”!
Degetele pansate, ciocnirile din care sar scântei și capetele bușite din coliziuni dure duc deja spre o trupă de comando aflată într-o misiune de „acum ori niciodată!”.
Seraficeanu marchează la foc automat de la 7 metri, celebrează în stil aeroplan. Gassama e, efectiv, descălțată în apărare. De Arruda se trezește cu o lovitură cu mingea în plină figură. Viver are momente în care se activează ca și cum un boost instant de adrenalină îl reconectează la nebunia din jur, imposibil de stăpânit.

So Delgado - mașinăria infernală de pe semicerc
De pe la mijlocul primei reprize, liderul din Franța revine însă în forță pe tabelă, se duce și la trei goluri diferență și termină apoi mitanul cu două lungimi în plus, cât să nu fie absolut nimic tranșat în această manșă cu miză de Final Four.
Ceva se întâmplă și după reluare, când oaspetele se desprind și la cinci goluri distanță, dar un nou val dinspre Bistrița reașează tabela, chiar spre egalitate, cu o Seraficeanu care marchează și puncte-spectacol și cu o So Delgado recalibrată în mașinărie infernală pe semicerc. ”Bistrița, Bistrița!” se repornesc și mai tare scandările, iar felul în care echipa reacționează ține echilibrul și tensiunea la nivel exploziv.
Gassama în „sandwich”, Forsberg – manechinul care sparge ziduri
În sală nu te mai auzi om cu om, iar fiecare fază e trăită ca și cum ar fi în joc mingea decisivă pentru un trofeu imaginar.
Gassama e făcută, pur și simplu, sandwich de apărarea lui Brest, iar Forsberg, cu pletele ei blonde și fizicul de manechin, se infiltrează aproape ireal prin zidul franțuzesc. Guttierez ridică și ea sala în picioare.
Amintirea unui Gloria Bistrița – Fiorentina la fotbal
Și totul se încheie cu o înfrângere la limită pentru Gloria, 35-36, și o minge care s-a scurs agonizant pe lângă poartă în ultima secundă, când Bistrița văzuse deja egalarea în rotirile balonului.
Calificarea se joacă week-end-ul viitor la Brest, unde Gloria va avea o misiune grea, nu imposibilă. Lasă în spate însă, deocamdată, spectacolul unei după-amieze trepidante în sala bistrițeană, comparabilă poate cu un memorabil Gloria Bistrița – Fiorentina la fotbal, când, în septembrie 1996, trupa lui nea Jean Pădureanu, Câmpeanu, Miszti, Săsărman sau Ilie Lazăr scotea un egal incredibil contra lui Toldo, Batistuta, Amoruso și Schwarz.
Ministrul Cătălin Predoiu, decizie istorică: „Vom numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”