Articol de Remus Dinu - Publicat miercuri, 13 august 2025 10:12 / Actualizat joi, 14 august 2025 15:56
S-au scurs aproape două decenii de la dispariția prematură a lui Gabriel Amărăzeanu, fost fotbalist de primă ligă răpus de o boală galopantă pe 7 mai 2006.
- Considerat un mare talent al lui FC Argeș, fostul atacant a murit la o zi după ce împlinise 35 de ani. A impresionat în tricoul Piteștiului, dar a mai jucat și la Chimia Rm.Vâlcea.
- Destinul său a fost crâncen: fosta promisiune din Trivale a supraviețuit unui accident auto teribil, dar s-a retras la doar 25 de ani.
- Zece ani mai târziu, s-a stins răpus de ciroză într-un spital de boli cronice din Pitești.
Pe piteșteni îi apucă nostalgia când vorbesc despre Gabi Amărăzeanu, un fost atacant cu o poveste tulburătoare, adoptat de publicul din Trivale la începutul anilor '90. Un talent înzestrat, cu o precocitate de veritabil „wonder-kid”, dar consumat de necazurile care i-au oprit ascensiunea și l-au forțat să cadă la pat la o vârstă atât de fragedă.
Șlefuit de profesorii Mihai Georgescu și Bebe Vameșu, Gabriel Amarăzeanu a bifat debutul în Divizia A la vârsta de 17 ani, pe 12 martie 1989, într-o înfrângere suferită de FC Argeș cu Flacăra Moreni.
Destinul crâncen al lui Gabriel Amărăzeanu, talentul frânt al Argeșului: a scăpat miraculos dintr-un accident auto, apoi a murit de ciroză hepatică
În 1990, s-a transferat la Chimia Râmnicu Vâlcea la inițiativa lui Aurel Ancuța, unde a reușit să devină golgheterul Diviziei B. Un an mai târziu, a revenit la FC Argeș, echipă pentru care a jucat, în primele două ligi, până în 1994. A marcat peste 50 de goluri în tricoul alb-violeților, împărțind vestiarul de la Pitești cu regretatul Bogdan Bănuță, Vlădoiu, Gâlcă, Nelu Ceaușu, Marius Priseceanu, Marian Jilăveanu ori Gabi Dumitru.
A avut o mare cumpănă în februarie '94, când fotbalistul născut la Filiași a scăpat ca prin minune dintr-un accident auto îngrozitor.
S-a ales cu fracturi multiple, de femur, humerus, coaste și de craniu, plus un ochi spart, fiind nevoit să o ia de jos după o refacere miraculoasă. Și-a mai dat o încercare în tricoul unei divizionare C din Pitești, dar și-a agățat definitiv ghetele în cui la doar 25 de ani.
Îngenuncheat de o afecțiune nemiloasă, Amărăzeanu și-a găsit sfârșitul pe 7 mai 2006. Legendele locale spun că acesta și-a dat ultima suflare la doar câteva minute după ce a aflat deznodământul partidei dintre FC Argeș și Oțelul Galați, din etapa 26-a a acelui sezon. Alb-violeții pierduseră cu 0-5 în Trivale.
Jean Vlădoiu, amintiri cu Gabriel Amărăzeanu: „Unul dintre talentele reale! Accidentul auto l-a dat peste cap”
Gazeta Sporturilor l-a contactat marți pe Jean Vlădoiu, fost atacant care s-a intersectat la Pitești cu Gabriel Amărăzeanu. „Charlie” a vorbit cu emoție în glas despre fostul mare talent din Trivale:
„A crescut la «Aripi», eu îl șțiu încă de la Aripi Pitești, era unul dintre cei mai talentați de acolo. Țin minte că cei care erau mai mici de vârstă cu un an au avut la un moment dat un centru olimpic, așa se numea pe timpul acela, la domnul Mihai Georgescu... Dumnealui și domnul Trandafirescu sunt cei mai buni antrenori pe care Argeșul i-a avut, apoi a fost și domnul Ianovschi, numele acestea consacrate.
Iar el (n.r. Amărăzeanu) a fost unul dintre talentele reale, păcat că a plecat prea devreme dintre noi. A jucat alături de mine spre sfârșit de carieră, îl știu foarte bine, a fost un coleg foarte talentat. A fost bolnav... A avut și accidentul de auto care l-a dat, efectiv, peste cap, din păcate.
Avea calități de atacant, marca foarte multe goluri, avea simțul porții, o tehnică extraordinară, chiar dacă nu era un tip masiv. Era foarte inteligent și foarte fâșneț, un băiat talentat, extraordinar. El era unul dintre atacanții care marcau foarte mult, aproape de meci de meci, tribunelor le plăceau să vadă asta.
Noi am avut la Pitești o pepinieră senzațională, alături de Craiova... Am dat mulți jucători, Argeșul a fost un izvor nesecat de talente”, a rememorat Vlădoiu, în dialog cu GSP.ro.
În afară de Hagi, care-mi plăcea de mic, erau idolii locali, Bănuță, Amărăzeanu, apoi Demollari și Panduru.
- Adrian Mutu în 2016, întrebat despre favoriții copilăriei
„Pentru talentul lui am înființat cea mai mică grupă de copii din țară”
Mihai Georgescu, antrenorul amintit de Vlădoiu, relata în urmă cu mai mulți ani cum l-a descoperit pe Amărăzeanu pe maidanele unui cartier din Pitești:
„Credeți-mă, mi-a fost copil de suflet de la opt ani. Pentru talentul lui am înființat la acea vreme. la Pitești, cea mai mică grupă de copii din țară. L-am găsit în cartierul Războieni, toată lumea îl știa cât e de bun.
Era un copil drăguț, cu ochii verzi și privirea isteață, dar care nu prea a avut noroc în viață. L-am avut junior până în 1988, când l-am promovat la tineretul lui FC Argeș împreună cu toată generația aia de excepție, formată din Paul Ciobanu, Nelu Ceaușu, Marius Priseceanu, Gabi Dumitru și alții.
Din ’89, antrenorii de la echipa mare, Nicolae Nicușor și Tănase Dima, l-au luat în Divizia A la 17 ani și jumătate, unde a devenit în scurt timp cea mai mare speranță a echipei FC Argeș”, povestea Mihai Georgescu, antrenorul lui Amărăzeanu, într-un interviu acordat publicației locale TOP.
20 de meciuriși 5 goluri a strâns Amărăzeanu strict în prima ligă a României
Piero Ferrari, cadou de 32 de milioane de euro pentru soția Romina Gingașu
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
