7 întâmplări pe care fotbalul nostru vrea să le ascundă sub preș

Ultimele 7 zile au diagnosticat fotbalul nostru, într-un mod neașteptat și relevant deopotrivă. Ce s-a văzut?

1. Arbitrii și-au fondat un regulament propriu

Meciul Rapid - Sepsi. Albu are o intrare tare asupra lui Achahbar. Colțescu fluieră fault și vrea să-i acorde cartonaș galben. După ce vede urmările atacului și faptul că mijlocașul lui Sepsi trebuie înlocuit, scoate cartonașul roșu.

Botoșani - Dinamo. Edjouma are o intrare la fel de tare asupra lui Tomozei. „Centralul” Găman nu dă nimic. Urmările atacului sunt și mai grave decât în cazul Achahbar. Ruptură de ligamente încrucișate spune „poza” pe genunchiul jucătorului, în „poza” mare a fotbalului nostru!

Accidentări se întâmplă în toate campionatele din lume. Dar în puține ele sunt încurajate de oficialii care ar trebui să mențină echilibrul și integritatea jocului și a jucătorilor: arbitrii.

Arbitrii români continuă să se comporte și să aplice propriul regulament. În funcție de echipe, de scor, de afinități, un termen blând, de influențe, ca să o spunem direct.

2. Embargoul asupra suporterilor prin prețul biletelor

La partida FC Voluntari - Rapid, conducerea gazdelor a urcat prețul biletelor la 100 de lei. Scopul: împiedicarea galeriei giuleștene de a fi pe stadion într-un număr mare. „E o mizerie de decizie”, a spus Ionuț Angheluță la Digi.

15 leia costat un bilet la FC Voluntari - Gaz Metan

Practic, Voluntari, un club care e finanțat din bani publici, închide publicului din România prin preț porțile stadionului și le deschide emirilor din Dubai. Doar aceștia ar putea plăti 20 de euro pe bilet, fără să se sinchisească.

Pentru oficialii din Voluntari, oamenii sunt buni doar că să achite taxe și impozite ca să-l salarizeze pe Budescu. Primarii din România, care rostogolesc mandatele câștigătoare ca pe un bulgăre de zăpadă, au ajuns să se creadă stăpâni, nu doar niște administratori ai interesului public. Și acționează în consecință.

3. Cum să transferi jucători de la adversarul direct în ziua meciului

CFR îl semnează pe Yuri în ziua duelului cu Gaz Metan! Fotbalistul îl anunță pe Poenaru că nu se simte în stare să joace și antrenorul e nevoit să renunțe la el, deși pregătise întreaga săptămână cu el titular. Metodele de acest gen nu sunt o noutate. Cluburile își iau toate măsurile atunci când simt că puterea echipei nu e suficientă pentru a câștiga meciuri. În urmă cu câteva etape, tot CFR îl antama pe Braun chiar în preziua confruntării cu FC Botoșani.

Nu e vorba despre o încălcare de regulament, dar să nu ni se mai dea lecții de moralitate de la Cluj, cum am tot auzit în ultima vreme, să nu se mai spună că fosta conducere proceda altfel, fiindcă și acum se face la fel.

- Andrei Vochin, consilier FRF

Declarația îi aparține lui Andrei Vochin, a fost făcută la Telekom Sport și caracterizează perfect tabloul în care lucrează un club campion. La fel stau lucrurile și cu FCSB și Gigi Becali.

Ultimul exemplu: abordarea lui Paul Iacob înaintea partidei cu Chindia și încercarea de amețire a lui Omrani, cu oferte virtuale, doar, doar jucătorul și formația de care aparține cedează psihic și Petrescu pierde un om de bază. Sunt practici la care nu doar că fotbalul românesc nu a renunțat, ba chiar le-a perfecționat și le-a introdus în tactica de meci.

Păcat că perioada de transferuri nu durează până la finalul sezonului! Ne-am fi distrat teribil văzând cum CFR și FCSB ar fi ajuns să aibă loturi de câte 45-50 de jucători, cu câte un transfer realizat etapă de etapă, chiar de la adversară.

4. FRF închide stadioanele

Federația a renunțat la politica ei din ultimii ani, de a evita sancțiunile cu interzicerea accesului spectatorilor pe stadion, și a dictat fix aceste pedepse cluburilor care aduc cei mai mulți fani în tribune. 

Rapid și FCSB au fost nevoite să joace cu tribunele goale pentru anumite incidente. În plus, FRF a dictat și amenzi imense. Aproape 25.000 de euro e nivelul sancțiunii cumulate pentru cele două cluburi. O dublă pedeapsă pentru aceeași faptă. Și o concluzie de care nu aveam în niciun caz nevoie în vremuri în care oricum pandemia a depopulat tribunele: stadioane goale.

Să iei asemenea decizii, neținând cont de context, de nevoia acută de public pe care o are Liga 1, înseamnă că și FRF se întoarce la vechile practici. În care judecă fotbalul doar ca pe o sursă de finanțare și de putere.

Clasamentul suporterilor în acest sezon:

35.000 de euroau însumat amenzile dictate de FRF în prima săptămână din luna februarie pentru primele 4 cluburi din acest top, ceea ce înseamnă peste 10% din valoarea totală a drepturilor TV pe care Federația le încasează pentru Liga 2 pe un an întreg

5. Fotbaliștii părăsiți și batjocoriți

Filip e un fotbalist care provine dintr-un campionat ce produce doar din drepturi TV aproape 30 de milioane de euro anual. El spune cu subiect și predicat că FRF și LPF nu fac nimic pentru a proteja jucătorii și că personal, ca sportiv profesionist, a ajuns la capătul puterilor.

Pentru Răzvan Burleanu și Gino Iorgulescu e grav. Ei au venit la putere prin negarea sistemelor administrate de Mircea Sandu și Dumitru Dragomir. În materie de siguranță a jucătorilor, managementul lor a eșuat. O spune nu doar Filip, ci și sindicatul fotbaliștilor.

Zilele trecute, Burleanu și întregul lui cerc de încredere au fost la Cheile Grădiștei, unde au avut 200 de invitați, majoritatea din rândul votanților. Cazare bună, meniuri scumpe, băuturi rafinate, chermeze și distracție. Plus căldură, ceea ce nu mai e de la sine înțeles în criza facturilor la energie. După cum nu mai de de la sine înțeles respectul pentru truditorii fotbalului.

Căci, în acest timp, fotbaliștii Mediașului cer disperați ajutor de la o Federație care cultivă conducătorii, nu fotbaliștii.

Burleanu se va alege cu cifre demne de Ceaușescu. Plus aplauze și ode pentru conducătorul suprem, multiplicate în sala restrânsă a șefilor fotbalului și cluburilor. În acest timp, jucătorii din Liga 1, „populația fotbalului”, stau cu cartele de pâine în mâini. Pentru unii nu e o metaforă.

4 lunide neplată a salariilor au în momentul de față jucătorii de la Gaz Metan

6. Stadioanele aparțin statului și șmecherilor, nu oamenilor

Sâmbătă seara, pe noua arenă Arcul de Triumf, naționala de rugby a României a disputat meciul cu Portugalia, contând pentru drumul spre Campionatul Mondial din 2023. Stadion superb, gazon excelent, lume civilizată în tribune, atmosferă deosebită. Plus o victorie mare, după o revenire senzațională a „tricolorilor”.

Frumos, dar de ce doar rugby-ul are acces pe această arenă? De ce Rapid nu e primită acolo? De ce FCSB sau orice altă formație nu are acces?

De ce pentru rugby arena e disponibilă, iar pentru fotbal ni se servește de către Eduard Novak argumentul că avizarea stadionului e încă pe traseul interministerial? De ce? Cumva pentru că politicul și oamenii șmecheri și cu influență mare continuă să decidă discreționar pe bunul public?

Fotbalul n-are voie pe „Arc” ca să nu se supere, cumva, domnul Alin Petrache? În ce țară trăim, dacă un stadion construit din banii tuturor e disponibil doar pentru cei care au conexiuni politice și putere în sferele care contează?

Dacă așa stau lucrurile, măcar să rămânem cu satisfacția că spunem lucrurilor pe nume. Și să rămânem cu speranța că celebrul dosar cu șine va avea într-un final și ultima semnătură pentru ca și fotbalul să beneficieze de ceea ce băieții deștepți deja folosesc.

14 luniau trecut de la momentul în care stadionul Arcul de Triumf a fost inaugurat oficial, interval de timp în care pe acest stadion nu s-a disputat niciun meci de fotbal

7. Hagi a făcut un copil să plângă! Dar nu de fericire

Gesturile lui Hagi, care se întoarce nervos către un copil de mingi, în finalul meciului Farul - Voluntari, după care se răstește la el, te lasă aproape fără replică. Scorul era 2-0, mai erau de jucat 5 minute și Hagi face un copil să plângă fiindcă a repus prea repede mingea în teren.

După ce s-a făcut 3-0, Hagi a realizat ce făcuse, s-a dus să-l îmbrățișeze pe micuț, l-a luat pe bancă, apoi l-a dus și în vestiar, unde puștiul s-a ales cu tricoul lui Adi Petre. „Își va aduce aminte toată viața de această zi, cred că l-am făcut fericit, cu toate că s-a speriat de mine că sunt balaur și am momentele mele”, a spus Gică după meci.

Mă îndoiesc, sincer, că a fost o zi fericită pentru acel copil. Lacrimile lui n-au fost de fericire, sperietura a fost un șoc și, da, își va aduce aminte toată viața de această zi, însă în mod negativ, nu pozitiv. Evenimentul în sine ridică două întrebări, la care răspunsul îl puteți avea singuri, într-un exercițiu de imaginație:

1. Dacă în locul acelui copil ar fi fost Ianis Hagi, la 13-14 ani, și un alt antrenor din club ar fi avut fix reacția lui Hagi de sâmbătă, oare cum ar fi judecat lucrurile Gică? Și ca antrenor, dar mai ales ca tată?

2. Credeți că lecția de non fair-play de care a avut parte acel copil a fost asimilată? Are o carieră de fotbalist în față. Va reuși să scape de ideea că atunci când echipa lui conduce trebuie să tragă de timp? Nu de alta, dar Hagi ne tot repetă că jucătorii români sunt învățați doar să stea pe jos, să simuleze, să fenteze fotbalul.

Îngerii și demonii

Așa arată, stimate pacient, ecografia dumneavoastră. Inima fotbalului suferă când Federația închide porțile echipelor cu cei mai mulți fani, dar apoi le ia banii și îi cheltuie pe chermeze cu votanții.

Nici ficatul nu e prea bine. Jucătorii sunt lăsați în bătaia de joc a cluburilor, iar arbitrii și patronii își fac de cap, interpretând regulamentul în manieră și în interes propriu. Politicienii închid și deschid tribunele stadioanelor după cum vor. Banul public, energia din sângele fotbalului nostru, e cheltuit în mod arbitrar în România.

Iar tot contextul toxic îi face și pe cei mai buni, precum Gică Hagi, să-și lase îngerii să piardă meciul cu demonii.

Nu ecografia e de vină.