Articol de Octavian Cojocaru - Publicat miercuri, 13 mai 2026 12:37 / Actualizat miercuri, 13 mai 2026 12:37
În vestiarele echipelor de fotbal s-au legat multe prietenii. Se cunosc multe cazuri de fotbaliști care au rămas amici pe viață. În acest episod din serialul „Istorii neștiute” veți descoperi de ce legătura dintre Giorgio Chinaglia și Tommaso Maestrelli n-are termen de comparație: cei doi au fost de nedespărțit și în viață, iar acum sunt înmormântați în aceeași capelă!
Maestrelli și Chinaglia au scris istorie la Lazio: au fost artizanii primului titlu al biancocelestilor, în ediția 1973-1974. Fiecare în parte a avut o poveste de viață incredibilă.
Povestea lui Tommaso Maestrelli: a fost prizonier în război, a scăpat miraculos din lagăr și de o tragedie aviatică, a jucat la rivala AS Roma
Născut pe 7 octombrie 1922, la Pisa, Tommaso Maestrelli a crescut la Bari, unde familia lui se mutase după ce tatăl a primit o slujbă în acel oraș.
Pe 26 feburuarie 1939, la doar 16 ani, Tommaso Maestrelli a debutat în Serie A într-un meci contra lui AC Milan, pierdut cu 3-1 în deplasare.
A continuat să joace până în septembrie 1943, când a fost luat pe front în divizia de infanterie „Ferrara”, cu care a ajuns pe teritoriul actual al statului Muntenegru.
Acolo a căzut prizonier la nemți, a ajuns într-un lagăr la Belgrad, a evadat și s-a alăturat partizanilor lui Iosip Broz Tito, viitorul lider al Iugoslaviei! Pentru faptele de vitejie de pe front a fost decorat cu distincții militare dintre cele mai înalte.
S-a întors în Italia în iulie 1945, marcat de experiențele teribile de pe front. A reînceput să joace, iar în 1948, la 26 de ani, a fost transferat la AS Roma. Tot în 1948, participase cu naționala Italiei la prima ediție postbelică a Jocurilor Olimpice, de la Londra.
Pașaportul i-a salvat viața
În anii petrecuți pe front, Tommaso Maestrelli a văzut de multe ori moartea de aproape, dar a scăpat cu viață. În 1949, a trecut din nou pe lângă moarte. A realizat abia după ce s-a întâmplat una dintre marile tragedii din istoria fotbalului.
AC Torino, sau „Grande Toro”, cea mai tare echipă din „Cizmă” în anii '40, a pierit în integralitate în accidentul aviatic de la Superga. Pe 4 mai 1949, avionul care aducea înapoi în Piemont cea mai mare echipă a Italiei din acei ani a coborât prea mult din cauza vizibilității reduse pricinuite de o furtună și a lovit bazilica Superga. Toți cei 31 de pasageri (18 jucători, antrenori, jurnaliști, membrii echipajului) au murit pe loc.
Valentino Mazzola, cel mai bun jucător și căpitanul echipei care câștigase 4 titluri în Serie A, îl invitase și pe Tommaso Maestrelli să li se alăture celor de la „Grande Toro” la amicalul de la Lisabona.
Maestrelli n-a putut onora invitația pentru că n-a avut timp să-și reînnoiască pașaportul! Peste puțin timp avea să realizeze că atunci a „driblat” din nou moartea.
„Tom” a continuat să joace la AS Roma până în 1951, când „gialorossii” au retrogradat în Serie B. S-a transferat la Lucchese, unde a stat până în 1953, când s-a întors la AS Bari, club ajuns în Serie D la acel moment. A mai jucat până în 1957 la Bari, ajutând clubul care l-a lansat să facă doi pași în față până în Serie B.
95de meciuri și 4 goluri a strâns fotbalistul Tommaso Maestrelli în tricoul celor de la AS Roma
Primii pași ca antrenor
Tommaso Maestrelli și-a început cariera de antrenor acolo unde o începuse și o încheiase și pe cea de jucător, la AS Bari. A fost secund timp de 6 ani, ajutând mai mulți antrenori care s-au perindat pe la cârma echipei.
Prima aventură ca „principal” plin a fost la Reggiana în perioada 1964-1968. A promovat această echipă în Serie B și a ajutat-o să rămână în al doilea eșalon.
A plecat la Foggia, în perioada 1968 – 1971, unde a obținut prima mare performanță: promovarea în Serie A, în vara anului 1970. În primul sezon ca antrenor în Serie A, 1970-1971, a retrogradat cu Foggia, dar a strâns niște rezultate notabile, printre care două remize, cu Inter (echipa care a luat titlul) și cu Juventus.
A promovat-o pe Lazio. Și a bătut-o pe Roma!
Maestrelli s-a întors în Serie B, dar nu cu Foggia, ci a trecut pe banca lui Lazio, retrogradată în același sezon 1970 – 1971, împreună cu fosta lui echipă. Atunci și acolo l-a întâlnit pe Giorgio Chinaglia.
La Lazio n-a fost primit cu prea multă căldură. Anii petrecuți ca jucător la AS Roma erau o piedică. Relația Maestrelli - Lazio s-a sudat greu, dar trainic. La finalul sezonului 1971-1972, gruparea „biancocelestă” era din nou în Serie A. Dar Maestrelli mai făcuse ceva. A întâlnit și a învins în Cupa Italiei pe AS Roma, scor 1-0. Gata, fanii îi uitaseră și îi iertaseră trecutul în tricoul romanilor!
Maestrelli era „maestrul” care dirija calm de pe margine, Chinaglia era „scânteia” din teren.
Mulți o vedeau pe Lazio candidată la retrogradare. Așa se întâmplă mereu cu nou-promovatele. Dar nu! Lazio a rupt barierele și a terminat pe locul 3, la două puncte în urma campioanei Juventus și la unul în spatele celor de la AC Milan. 45-44-43. Asta în timp ce rivala AS Roma s-a salvat de la retrogradare doar la golaveraj.
„Doctor” printre „nebuni”
Acel Lazio de la începutul anilor '70 era orice, dar nu o echipă în sensul cunoscut al termenului! Era o trupă de „nebuni” care veneau în vestiar cu arme albe sau arme de foc! Care erau împărțiți pe „bisericuțe” și care nu-și vorbeau. Din ura care stăpânea acel vestiar, Tommaso Maestrelli a știut să tragă seva marilor succese. A fost singurul care a putut stăpâni acel vestiar.
Jucătorii nu vorbeau la antrenamente sau în viața particulară cu colegii din cealaltă „bisericuță”, dar la meciuri Maestrelli știa să-i facă să moară unul pentru celălalt.
Din toată această ură, demență, violență s-a născut echipa care a cucerit titlul în Italia în sezonul 1973-1974. Primul din istoria lui Lazio. Și unul dintre cele mai surprinzătoare din istoria fotbalului italian. Lazio abia promovase în 1972, iar în 1974 devenea campioană.
Pe 12 mai 1974, Lazio o învingea pe Foggia cu 1-0, printr-un penalty transformat de Giorgio Chinaglia, și se încorona campioana Italiei!
Lazio n-a putut juca în Cupa Campionilor Europeni, deși câștigase titlul și avea acest drept. Era suspendată după celebrul „episod Ipswich”, pe care l-am mai detaliat la „Istorii neștiute”.
Cancerul și ultima minune cu Lazio
În 1974 – 1975, Lazio a terminat pe locul 4, dar Tommaso Maestrelli n-a putut încheia sezonul pe bancă, locul lui în ultimele cinci etape fiind luat de Bob Lovati (fost portar și apoi antrenor în șapte mandate la Lazio! N-a antrenat nicio altă formație). Tommaso Maestrelli, „maestrul” care regizase primul titlu al lui Lazio, fusese diagnosticat cu cancer.
Fără Maestrelli, Lazio a fost aproape de o cădere la fel de abruptă cum a fost și „explozia”. Cum de la promovare până la titlu n-a fost nevoie decât de doi ani, la fel era să fie și în sens invers, de la titlu la retrogradare.
În ediția 1975-1976, sub conducerea tehnicianului Giulio Corsini era cu un picior în Serie B, mai ales că plecase și Giorgio Chinaglia.
Dar Maestrelli, deși măcinat de boală, s-a întors pe banca lui Lazio și i-a oferit un nou miracol, salvarea! În ultima etapă, Lazio se deplasa la Como, dar startul meciului a fost de coșmar. Como avea 2-0 după doar 17 minute. Cum, necum, Maestrelli a găsit soluția. Lazio a egalat, 2-2, și s-a salvat. A strâns 23 de puncte, la fel ca Ascoli, dar a depășit-o la golaveraj. A fost ultimul meci al antrenorului Tommaso Maestrelli.
Bolnav, Maestrelli i-a lăsat Lazio pe mână lui Luis Vinicio. Pe 28 noiembrie 1976, la câteva ore după ce Lazio a învins-o pe AS Roma cu 1-0, „Tom” a intrat în comă. Pe 2 decembrie 1976, Tommaso Maestrelli a murit la doar 54 de ani. Pentru suporterii lui Lazio, acest nume n-are moarte. Moștenirea lui a fost imensă.
Povestea lui Giorgio Chinaglia: idolul etern al fanilor lui Lazio
Giorgio Chinaglia s-a născut pe 24 ianuarie 1947 în localitatea Carrara, din Toscana, locul cunoscut în întreaga lume pentru marmura pe care o exportă.
Tatăl lui Chinaglia a emigrat în Țara Galilor, unde a muncit în mină. Erau ani în care italienii plecau și ei la muncă în străinătate. Giorgio a stat până la 6 ani cu o bunică, iar apoi a emigrat și el, alături de sora sa, în Țara Galilor, pentru a fi aproape de părinți.
Acolo, el a început să joace și fotbal, dar și rugby. Chinaglia, un „munte” de om, de 1,86 metri, a devenit atunci „Long John”. Italianul a rămas, până la urmă, fidel fotbalului. S-a dus la Cardiff City, dar cei de acolo l-au pus să dea probe. Nu a vrut și a plecat la Swansea. Nu l-au pus la probe, dar nici nu i-au dat multe șanse. A fost folosit în 6 meciuri în perioada 1964-1966 și a reușit un singur gol.
A înțeles rapid că n-are multe șanse în fotbalul britanic, așa că s-a întors în Italia, la o formație minusculă, Massese, unde a jucat în sezonul 1966-1967. Au urmat alte două ediții petrecute la Internapoli, tot în Serie C. Acolo l-a întâlnit pe Giuseppe „Pino” Wilson, născut la Darlington, din mamă italiancă și tată britanic, care îi va deveni cel mai bun prieten.
Din Serie C, printre golgheterii din Serie A
Ambii au fost transferați de Lazio în vara anului 1969. În primul an în Serie A, Chinaglia a marcat 12 goluri. Nu era rău pentru un atacant venit din Serie C.
În 1970-1971, Lazio a retrogradat. Atunci, Chinaglia a fost convins să rămână de noul antrenor, Tommaso Maestrelli, care i-a explicat că avea în plan să reconstruiască echipa în jurul lui.
În 1971-1972, Lazio a promovat în Serie A, iar Chinaglia a fost golgheterul eșalonului secund cu 21 de goluri. În sezonul viitor, 1972-1973, a fost la un pas de titlu. La pauză, Lazio era campioană. La Napoli – Lazio era egal, iar biancocelestii aveau 44 de puncte, la fel ca Milan, care era condusă la Verona, iar Juventus rămăsese la 43 de puncte, fiindcă AS Roma o conducea.
Dar AS Roma a cedat - deliberat după părerea multora - pe teren propriu în fața celor de la Juventus Torino doar pentru a o împiedica pe rivala Lazio să se încoroneze campioană. Iar Napoli a învins-o pe Lazio, care a terminat doar pe locul 3.
Gestul făcut în fața peluzei celor de la AS Roma
În ediția 1973-1974, s-a întâmplat miracolul: Lazio a reușit să câștige, în sfârșit, titlul mult visat. La meciul cu AS Roma, după ce a marcat din penalty, Chinaglia a sfidat peluza rivală cu un gest cu pumnul ridicat, semn că și-a răpus rivalii. A rămas una dintre imaginile iconice din cariera acestui titan.
24de goluri a marcat Giorgio Chinaglia în anul în care Lazio a câștigat primul titlu
Lazio a făcut în vara anului 1972 un turneu în SUA, iar atunci americanii l-au remarcat pe „Long John”. A început o serie de afaceri în domeniul imobiliar, iar familia lui deja se mutase în SUA, după ce primise mai multe amenințări din partea fanilor de la AS Roma.
122de goluri a marcat în total Giorgio Chinaglia pentru Lazio în cei 7 ani petrecuți la această echipă, timp în care a fost folosit în 263 de partide
Chinaglia a mai jucat la Lazio până în 1976: ultimul meci a fost pe 25 aprilie, un 1-1 cu AC Torino.
În SUA, alături de Pele și Beckenbauer
El începuse de mult negocierile cu New York Cosmos, unde a fost coleg cu marele Pele, iar mai apoi cu Franz Beckenbauer și Carlos Alberto.
A fost campion al Statelor Unite ale Americii în 1977, 1978, 1980 și 1982.
227de goluri în 230 de partide a marcat Giorgio Chinaglia în cei nouă ani petrecuți în SUA
În America, Giorgio Chinaglia a îmbinat utilul cu plăcutul, fotbalul cu afacerile, și a reușit să devină milionar în dolari.
Primul jucător care a debutat în naționala Italiei în Serie B!
Giorgio Chinaglia a avut o legătură scurtă și „contondentă” cu naționala Italiei. Selecționerul Feruccio Valcareggi l-a inclus pe o listă scurtă pentru a vedea de la fața locului Campionatul Mondial din Mexic, din 1970, la care Italia a ajuns în finală. Nu era în lotul oficial, dar a văzut pe viu acea ediție a Mondialului.
El a debutat în tricoul Italiei pe 21 iunie 1972, într-un amical cu Bulgaria, încheiat cu scorul de 1-1. Chinaglia a fost primul jucător care a debutat în „Squadra azzurra” din postura de component al unui club din Serie B!
Intrat pe teren în minutul 46, în locul lui Anastasi, Chinaglia a marcat după numai 4 minute! Pe 14 noiembrie 1973, pe „Wembley” s-a jucat amicalul Anglia – Italia. În minutul 86, Chinaglia i-a pasat decisiv lui Fabio Capello, pentru golul de 1-0. A fost prima victorie a Italiei împotriva Angliei în deplasare.
L-a înjurat pe antrenor la Mondial!
În 1974, Ferruccio Valcareggi l-a selecționat în lotul deplasat la Mondialul din Germania. Și chiar a început cu el titular în primul meci, cel cu Haiti, câștigat de Italia cu 3-1. În minutul 70, la scorul de 2-1, antrenorul Valcareggi a „îndrăznit” să-l scoată pe Chinaglia și să-l introducă pe Anastasi.
„Long John” l-a înjurat ca la ușa cortului pe selecționer. Chinaglia a vrut să plece acasă, dar Tommaso Maestrelli s-a dus în Germania și l-a convins să rămână în lot și să-și prezinte scuze. Contra Argentinei (1-1), n-a mai fost folosit. Dar a fost reintrodus în echipă în ultimul meci din grupă,, contra Poloniei, scor 1-2. A jucat în prima repriză și a fost schimbat la pauză de Boninsegna.
4goluri în 14 selecții a strâns Chinaglia pentru Italia
Aproape s-o falimenteze pe Lazio!
Lazio trecuse prin noi convulsii, fusese una dintre echipele prinse în celebrul scandal „Totonero”, fiind retrogradată, împreună cu AC Milan.
A promovat după 3 ani, la finalul ediției 1982-1983. Spre finalul campionatului, când promovarea era departe de a fi rezolvată, la Lazio s-a întâmplat neprevăzutul. Clubul a fost cumpărat de Giorgio Chinaglia, care a achitat o datorie de 13 miliarde de lire italiene, adică 6,5 milioane de dolari.
A fost patron până în decembrie 1985, când a lăsat clubul în pragul falimentului, fiindcă nu mai primise ajutorul promis de partenerii de afaceri din SUA. În 1996, la 11 ani de la acel moment, Chinaglia a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru această gestiune frauduloasă a clubului.
S-a întors în SUA, a deschis un restaurant în Florida, iar mai apoi a mai deținut pentru perioade scurte cluburile Foggia și Lanciano.
În 2005, a vrut să cumpere iar Lazio
Pe 19 octombrie 2005, „Long John” a încercat să preia pentru a doua oară Lazio, susținând că are în spate o companie farmaceutică maghiară, care ar fi vrut să investească 500 de milioane de euro.
Negocierile cu Claudio Lotito, cel care deține și în prezent clubul, n-au ajuns la niciun rezultat. S-a deschis chiar și un proces, s-a dovedit că nu era vorba de implicarea niciunei companii farmaceutice, iar printre cei care s-au ales cu dosare penale pentru o operațiune de spălare de bani de amploare, s-a aflat și Chinaglia.
Având aceste condamnări neexecutate, Giorgio Chinaglia nu s-a mai întors niciodată în Italia.
A murit la câteva ore după operație
Pe 1 aprilie 2012, Anthony Chinaglia, unul dintre cei cinci copii ai marelui „Long John”, a anunțat decesul tatălui său, care avea 65 de ani. Chinaglia fusese operat după un atac de cord și i-au fost montate patru stenturi. Giorgio Chinaglia a murit pe patul de acasă, din Naples, Florida.
Îngropat în capela familiei Maestrelli
Pe 18 septembrie 2013, la aproape un an și jumătate de la deces, în urma depășirii tuturor pragurilor birocratice, trupul lui Giorgio Chinaglia a ajuns în Italia. Marele „Long John” a fost înmormântat în capela familiei Maestrelli, alături de antrenorul care l-a înțeles și l-a strunit cel mai bine în carieră.
„Mă bucură gândul că un suporter poate merge să rostească o rugăciune pentru Giorgio și, în același timp, pentru tatăl meu”, a declarat Massimo Maestrelli, fiul tehnicianului.
„Toate demersurile birocratice au fost realizate de alte persoane, eu doar mi-am dat acordul pentru utilizarea capelei”, a explicat Maestrelli.
Din martie 2022, în capela familiei Maestrelli a fost depus și sicriul cu trupul lui Giuseppe „Pino” Wilson, decedat la 76 de ani, căpitanul lui Lazio din 1974, prietenul de-o viață al lui Chinaglia și unul dintre elevii favoriți ai lui Tommaso Maestrelli.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.