Articol de Carmen Dumitru, Răzvan Petrescu (video) - Publicat marti, 03 martie 2026, 20:54 / Actualizat marti, 03 martie 2026 21:07
Daniel Popa (30 de ani) a acordat în exclusivitate pentru Gazeta Sporturilor un interviu despre revenirea sa în România. Atacantul celor de la Metaloglobus a vorbit despre ofertele refuzate din străinătate, dar și despre discuțiile purtate pentru o posibilă întoarcere la Chindia Târgoviște.
Popa a explicat că a avut mai multe variante, inclusiv din Kazahstan și Rusia, însă a ales să rămână aproape de familie. O ofertă din Turcia a picat în ultimul moment, după ce refuzase alte propuneri din afară, iar acest lucru l-a determinat să revină în România.
În privința unei reveniri la Chindia, atacantul admite că este dezamăgit, susținând că și-ar fi dorit să se întoarcă acasă, însă nu s-a simțit dorit cu adevărat.
VIDEO | Daniel Popa, despre Metaloglous: „Aici m-au dorit cel mai mult”
Jucătorul spune că revenirea în țară reprezintă un restart, nu un pas înapoi, și că obiectivul său este să joace bine pentru a prinde din nou un transfer în străinătate din sezonul viitor.
Popa a vorbit și despre perioada petrecută în Turcia, unde spune că s-a simțit cel mai apreciat din carieră.
- Ce alte motive au fost pentru care ai ales Metaloglobus? Că știm că te-au căutat și cei de la Hermannstadt, Petrolul. De ce Metaloglobus?
- Au mai fost și alte echipe cu care am vorbit. Chiar la un moment dat am vrut să revin acasă, la Târgoviște, dar, din păcate, nu am putut să revin. Nu pot să spun acum, dar la un moment dat o să spun de ce nu m-am dus acasă. Dar am ales Metaloglobus pentru că aici m-au dorit cel mai mult și simt eu că aici pot să mă pun pe picioare.
- Spuneai că îți doreai foarte mult să continui în străinătate. Ce s-a schimbat?
- Au fost niște oferte, din Kazahstan, chiar și din Rusia, însă nu am vrut să merg pentru că am vrut să stau mai aproape de familie, pentru că în viața asta banii nu sunt cel mai important lucru și familia e pe primul loc. A mai fost o ofertă în Turcia care a picat în ultimul moment, refuzasem să rămân la alte oferte în afară, cu gândul de a merge în Turcia. Și atunci au picat toate și am zis: OK, vin, joc 3-4 luni în România și după mă pun pe picioare și o să încerc să merg în afară.
„Chindia m-a dezamăgit. Nu am fost dorit cu adevărat acolo”
- Cum vezi proiectul celor de la Chindia în prezent?
- Sincer să fiu, mi-aș dori din tot sufletul să prindă play-off-ul și chiar să promoveze. Am avut o discuție acolo pentru a mă întoarce acasă, dar, din păcate, nu am fost dorit cu adevărat. Chiar la un moment dat au apărut niște sume în presă, precum că eu am cerut nu știu câți bani, dar eu nu vorbisem cu nimeni. Și între timp mi-am dat seama că de la ei au plecat. Dar nu vreau să vorbesc mai mult, pentru că este un om acolo, pe lângă club, pe care îl respect foarte mult și nu vreau să vorbesc.
- Te simți dezamăgit?
- Da, mă simt puțin dezamăgit, pentru că aveam alte așteptări de la ei, pentru că eu am făcut ceva pentru clubul ăla. Chiar am jucat și am marcat multe goluri în Liga 1. Și eu chiar voiam să mă duc acasă, dar, din păcate, așa a fost.
- Revenirea în România e un restart, nu un pas înapoi?
- Da, e exact așa. Eu vreau să o iau de la zero. Așa cum am început și fotbalul, am luat-o de jos, așa vreau să o iau și de acum și să mă ridic, pentru că știu că am forța să mă ridic chiar și de la minus.
- Dar te-ai simțit dezamăgit că nu ai continuat în străinătate?
- Nu neapărat. Am înțeles situația, în primul rând, în Turcia e foarte dificil. Au mai spus-o și alți antrenori și chiar și jucători. Acolo, în fiecare an se schimbă președintele, directorul sportiv, antrenorul. De exemplu, de când am plecat de la echipă s-au schimbat patru patroni, patru antrenori, chiar și președintele s-a schimbat. Au adus alți jucători, care au jucat la un nivel mai mare, și nu am avut ce să regret pentru că oamenii au fost corecți cu mine.
- Cum a fost experiența în Turcia?
- Sincer să fiu, de când joc fotbal, acolo m-am simțit cel mai bine și cel mai apreciat, atât timp cât îți faci treaba la antrenament și la joc, oamenii nu au ce să-ți reproșeze. Și eu m-am simțit în largul meu. Adică mă duceam la antrenament în fiecare zi cu drag, mă simțeam bine la antrenament, la meciuri și la celelalte lucruri și cred că ăsta sunt eu. Sunt omul căruia să i se dea libertate chiar și în joc. Antrenorul tot timpul avea grijă de mine. Dacă mă durea ceva, îmi spunea: du-te la masaj și astăzi faci 30 de minute antrenament, după faci recuperare bună. Și chiar a funcționat asta. Eu m-am înțeles foarte bine cu turcii.
- Care sunt cele mai mari diferențe între fotbalul din România și cel din Turcia?
- În primul rând, suporterii. În Turcia, la fiecare meci sunt suporteri.
- Totuși, ai jucat în România la Dinamo și FCSB, echipe cu mulți suporteri și atmosferă...
- Exact, într-adevăr. Sunt și în România 3-4 echipe la care vin suporteri la fiecare meci, echipele mari, dar nu sunt toate echipele. Să vină indiferent de rezultate, indiferent unde ar fi, să fie stadionul plin. În Turcia, în liga a 2-a, era tot timpul stadionul plin. Uitați-vă în liga secundă la noi, în România. Prea puține echipe care vin și joacă cu stadionul plin.
- Care a fost cel mai frumos moment din Turcia?
- Momentul în care am promovat. Pentru că am avut meci decisiv și am reușit să înscriu și să aduc meciul la 1-0.
- Și cel mai greu?
- Cel mai greu pentru mine a fost ultimul meci din Turcia, în care aveam meci cu ultimul loc, care avea minus 28 de puncte. Și toată lumea era relaxată. Făceam poze cu cupa. Și eu ziceam: stați că mai avem un meci. Dacă nu câștigam ultimul meci, nu intram în prima ligă. Și eu eram stresat. Și colegii îmi ziceau să stau calm, că e meci ușor. Dar eu chiar eram stresat. Și în minutul 10 am dat două goluri. Adică eram foarte focusat și foarte concentrat la meci. Dar, în rest, colegii nu aveau niciun stres. Știau că va fi un meci ușor. Dar eu nu am fost așa. Și mi s-a părut foarte greu.
- Te-a schimbat, ca jucător, perioada din străinătate, perioada din Turcia?
- Da, pot să spun că m-am maturizat puțin. Am învățat că, chiar și când e greu, trebuie să trag de mine. Pentru că să știți că nu a fost ușor. Am fost singur în Turcia, am fost fără familie. Dar, în același timp, a fost și frumos pentru că am reușit să promovăm. Ținând cont că eu, când m-am dus acolo, m-am dus la o echipă care era pe locul 9 sau pe locul 10, la o distanță de vreo 8 puncte de locul 2, unde am terminat noi.
- Te mai gândești să joci în afara țării, în viitor?
- Da, chiar cu gândul ăsta am și venit aici. Să joc cât mai bine, să încerc să salvez echipa. Și în următorul sezon să merg în afară.
Singurele trofee câștigate de Daniel Popa sunt cu Dinamo și FCSB
Format la cluburile din Dâmbovița (Fieni și FCM Târgoviște), Daniel Popa a mai evoluat de-a lungul carierei pentru:
Chindia Târgoviște, Dinamo București, FC Botoșani, Daejeon Hana (Coreea de Sud), Universitatea Cluj, FCSB și Genclerbirligi (Turcia).
În palmares, atacantul are:
1x campion al României – cu FCSB (2024/2025)
1x câștigător al Cupei Ligii – cu Dinamo (2016/2017)
1x câștigător al Supercupei României – cu FCSB (2024/2025)
Pentru echipa națională Under 21, Popa a bifat 11 minute într-un meci de calificare la Euro 2017, împotriva Danemarcei, sub comanda lui Cristian Dulca.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
