Răzvan Prepeliţă despre transferul controversat al lui Pîrvulescu » Legionarul suporter

Pe lîngă driblinguri, marcaj şi alte chiţibuşuri din teren, tinerii lefegii ce luptă cu balonul rotund ar trebui să studieze şi comportamentul mult mai titraţilor predecesori. Istoria fotbalului abundă în transferuri controversate, iar orice impresar de categorie inferioară poate da, la telefon, cîteva sfaturi elementare înainte de un transfer. Dacă în inimă nu au nimic, atunci capul de pe umeri poate salva situaţia.

Cînd apare luna, mai pe înserat, Pîrvulescu nu e nici stelist, nici dinamovist. E rapidist pînă spre miezul nopţii, pentru ca apoi să ţină cu Craiova, nu mult, cam vreo cîteva ceasuri, pînă cînd se trezeşte brusc din somn,  buimăcit că se visase ultras CFR Cluj.

Demult, pe cînd Pîrvulescu era suporterul clasei a I-a din generala în care învăţa, un celebru mercenar, dacă tot e la modă cuvîntul,  se transfera la rivala de moarte. Portughezul Figo nu a declarat prin presa spaniolă că simpatizează nici cu Barcelona, nici cu Real. Doar după ce şi-a încheiat activitatea şi-a exprimat simpatia. Şi atunci, mai pe ocolite. La fel ca şi Hagi. Înainte să fie transferat la madrileni, Hagi nu bătuse toba cu Barca.

Iubirea faţă de un club nu ar trebui să vină din promisiunile de transfer. A fi suporter nu are legătură cu zerourile promise ori contractele ce roiesc în jurul tău. Dacă tot eşti copleşit de sume, atunci cea mai bună manifestare e tăcerea. Măcar pînă la semnătură. Pînă cînd culoarea cernelii e cea din sufletul tău. Dacă diferă, intră pe teren, lasă vorbele pînă la următoarea iscălitură. Dacă ţi-o doreşti, va veni.