Articol de Bogdan Fechită - Publicat miercuri, 11 mai 2016 14:45
Prin anii '40-'50, starul fotbalului argentinian era Jose Manuel Moreno. Evolua ca atacant și era considerat cel mai complet fotbalist, asta deși era un bețiv și un fumător înrăit.
Moreno a fost primul fotbalist argentinian care a cucerit campionatul în patru țări diferite, iar asta i-a crescut și mai mult faima. Era cel mai bun fotbalist dat de Argentina. Pe urmă au apărut Di Stefano, Maradona și Messi. Superstaruri la nivel internațional. Chiar și așa, în unele regiuni din Argentina locală, Moreno încă mai e considerat cel mai bun fotbalist al Argentinei.
Refuzat de Boca
Jose Manuel s-a născut în cartierul La Boca, din Buenos Aires și a crescut foarte aproape de stadionul clubului Boca Juniors. Când era mic, mergea deseori la meciurile echipei, iar la vârsta de 15 ani a dat probe pentru club, însă nu a fost selecționat. Supărat, el le-a transmis antrenorilor că vor regreta peste ceva timp, după care a fost descoperit de un jucător de la rivala River Plate și recomandat la această echipă.
”Mașina” de la River Plate
Iar cei de la Boca chiar aveau să regrete. În 1933, Moreno ajunge la juniorii lui River, iar peste doi ani debutează la prima echipă. Avea 18 ani când a fost selecționat de antrenor, alături de alți juniori, pentru a face un turneu de pregătire în Brazilia. Primul său meci la seniori a fost cu Botafogo, iar apoi a debutat cu gol și în campionatul din Argentina.
La River a rămas timp de nouă ani, perioadă în care s-a format una din cele mai bune echipe din cadrul clubului. Ofensiva era fabuloasă, iar alături de Moreno mai erau Adolfo Pedernera Angel Labruna, Juan Carlos Munoz și Felix Loustau. Toți patru erau considerați ”Mașina” lui River, iar clubul domina fotbalul argentinian. A cucerit cinci campionate, iar în 1944 a trecut la echipa mexicană Espana.
Campion în patru țări diferite
În Mexic a jucat timp de doi ani, iar în cel de-al doilea sezon a reușit să cucerească campionatul. În perioada de aici a fost supranumit ”Charro”, un nume dat de localnici cowboy-lor mexicani.
După aventura mexicană s-a întors la River pentru doi ani, timp în care a reușit să cucerească și cel de-al șaselea titlu cu acest club. Pe urmă a plecat în Chile, la Universitatea Catolică, unde a stat doar un an, însă a cucerit și aici campionatul.
Din cauza faptului că era dependent de alcool și țigări, cariera sa devine instabilă: se întoarce în Argentina, însă la rivala Boca Juniors, pe urmă din nou la Universitatea Catolică din Chile, iar apoi la Defensor, club din Uruguay. În 1953 ajunge la Ferrocarril Oeste, echipă din Argentina, iar în 1954 se transferă în Columbia la Independiente Medelin.
La Medelin, Moreno se bucură de ultimul lui succes: în 1955 câștigă titlul de campion al Columbiei. Devine astfel primul fotbalist cu titluri cucerite în patru țări diferite, performanță care avea să fie atinsă, mai târziu doar de Rivaldo și Jiri Jarosik.
La Independiente își încheie cariera și evoluează atât ca jucător, cât și ca antrenor. Se retrage din fotbal în 1956, însă are o tentativă de revenire în 1960, tot la Medelin, dar renunță după doar trei meciuri și un gol marcat.
Ca antrenor, le-a mai pregătit pe Boca Juniors, Huracan, All Boys, Colo-Colo (Chile) și naționala Argentinei, ultima pentru o scurtă perioadă, în 1959.
Triplu campion al Americii
La naționala Argentinei, Moreno a evoluat în 34 de meciuri și a înscris 19 goluri. A cucerit de trei ori Cupa Americii, în 1937, 1941 și 1947. A marcat golul 500 al competiției, într-un meci cu Ecuador în care înscrisese cinci goluri. La ediția din 1947 a fost golgeterul turneului și a fost ales cel mai bun jucător al ediției.
În 1999, IFFHS l-a clasat pe locul 25 în topul celor mai buni fotbaliști din secolul XX, fiind al cincilea cel mai bun din America de Sud și al treilea din Argentina, după Maradona și Di Stefano.
Episoade precedente: Jose Andrade / Baichung Bhutia/ Hidetoshi Nakata / Antonio Carbajal / Zico / Cha Bum-kun/ Gento Lopez / Garrincha / Hugo Sanchez / Jasem Yaqoub / Winston Bogarde / Sun Jihai / Juan Alberto Schiaffino / Lucas Radebe / Mahmoud El Khatib / Majed Abdullah / Hao Haidong / Nwankwo Kanu / Josef Bican / Matthias Sindelar / Sandor Kocsis
