SERIAL Cluburi uitate: Triestina! Echipa care visează de 63 de ani să revină în Serie A

Pe vremuri, Triestina a fost o prezență constantă în Serie A. Înființată în 1919, echipa a ajuns în prima ligă pentru prima dată nouă ani mai târziu, în 1928. De atunci a devenit o certitudine printre cele mai bune echipe ale Italiei, chiar dacă nu avea să câștige niciun titlu. În prezent, însă, echipa se zbate în Serie C, unde a ajuns după retrogradarea din 2011 din Serie B.

Triestina, echipa născută din fuziune într-un teritoriu răscumpărat

Chiar dacă echipa a luat ființă în 1919, fotbalul exista deja în orașul de la granița cu Slovenia. De altfel, echipa a apărut când alte două cluburi au fuzionat: Ponziana și Foot-Ball Club Trieste, care împărțeau același teren de joc dintr-o cazarmă austro-ungară. A fost condiția comandantului militar ce administra baza pentru a le mai pune la dispoziție terenul. Așa a început povestea Unione Sportiva Triestina.

În primii trei ani de existență, deoarece făcea parte dintr-un teritoriu răscumpărat de italieni în urma Primului Război Mondial, echipa nu a fost primită în campionatele naționale, astfel că a jucat în campionatele regiunii Giuliano. Ulterior, imediat după ce a fost primită în competițiile naționale, a început asaltul spre primele ligi. Chiar în 1922 a jucat un baraj cu Monfalconese pentru Serie B, însă l-a pierdut.

A reușit în schimb promovarea în al doilea eșalon în 1924, iar în 1928 făcea pasul spre prima ligă, însă nu prin promovare directă, ci din oficiu, deoarece campionatul a fost lărgit de la 24 de echipe la 32.

Acel sezon a fost, de fapt, unul de pregătire pentru noul format al Serie A. S-a jucat în două serii, iar inițial primele opt echipe urmau să facă parte în următorul sezon dintr-un campionat cu 16 echipe. Triestina a terminat pe locul 9 în grupa A și în prima fază a ratat rămânerea în prima ligă. 

Totuși, în cealaltă serie, Lazio și Napoli au terminat cu același număr de puncte, pe locurile 8-9. Pentru a evita să piardă una dintre echipe, federația a propus să rămână ambele echipe în Serie A, pe urmă, pentru a nu avea un număr impar de echipe, a rămas și Triestina, locul 9 din prima serie. Astfel s-a constituit Serie A cu 18 echipe.

SPECIAL

Cluburi uitate: IFK Göteborg » Dubla câștigătoare a Cupei UEFA, care a fost la un pas să joace cu Steaua în 1986, a ajuns o echipă de mijlocul clasamentului în Suedia

Triestina, prezență fixă în Serie A

Din acel moment, Triestina a devenit o prezență constantă în Serie A, competiție în care a evoluat neîntrerupt până în 1957.

În sezonul 1929/1930, echipa s-a salvat de la retrogradare după ce a învins-o pe Ambrosiana-Inter (actuala Inter Milano), clubul care avea să câștige campionatul. Tot în acel sezon a debutat Piero Pasinati, fotbalistul care avea să devină jucătorul cu cele mai multe meciuri în tricoul Triestinei.

Sezonul următor apare în lotul echipei un alt jucător emblematic, Gino Colaussi, care, alături de Pasinati, avea să devină campion mondial cu Italia în 1938.

În perioada interbelică, Triestina nu s-a apropiat de primele locuri, deși a făcut și unele meciuri superbe, printre care și un 5-0 cu aceeași Ambrosiana-Inter. Cele mai bune clasări au fost locul 6, obținut de două ori, în 1935/1936 și în 1937/1938.

Nereo Rocco și cel mai bun sezon al echipei

După cel de-Al Doilea Război Mondial, echipa a fost preluată de Nereo Rocco, proaspăt antrenor, care evoluase anterior și ca jucător pentru opt ani la Triestina.

Cu el la cârma echipei, gruparea de pe malul drept al Mării Adriatice a atins cel mai bun rezultat: locul doi în Serie A în campionatul 1947/1948. De fapt, Triestina a terminat la egalitate de puncte pe locul doi, cu AC Milan și Juventus, însă departajarea nu s-a făcut la golaveraj, rezultate directe sau victorii, ci toate cele trei echipe au fost considerate clasate pe locul doi.

După sezonul 1949/1950, când a terminat pe locul 8, Rocco a fost demis și înlocuit cu celebrul Bela Guttman, care a pregătit echipa doar pentru un sezon, în care s-a clasat pe locul 15 din 20.

O altă pagină din istoria echipei a fost scrisă de debutul lui Cesare Maldini în Serie A, care s-a petrecut în 1952. Cesare a fost crescut la juniorii Triestinei, a prins și două sezoane la echipa mare, după care a fost cedat la AC Milan, unde a devenit o legendă a echipei, alături de fiul său, Paolo Maldini.

28 de sezoaneare Triestina în primul eșalon al fotbalului italian: 26 în Serie A și două în Divizia Națională, precursoarea Seriei A

Ultimele sezoane în Serie A și declinul echipei

Triestina a mai prins câteva sezoane în Serie A, toate cu clasări de la locul 12 în jos, până în 1957, când a retrogradat pentru prima dată. A promovat imediat înapoi, câștigând Serie B, însă după doar un sezon a retrogradat din nou, în 1959.

De atunci, clubul din nordul Italiei nu a mai revenit niciodată în Serie A. Până în 1964 a jucat în Serie B, după care a căzut în Serie C și ulterior și în Serie D.

Au urmat astfel 26 de sezoane în serie B, 28 în Serie C, 12 în Serie D și două în al cincilea eșalon al fotbalului italian.

Pe lângă campionatul de Serie B cucerit în sezonul 1957/1958, Triestina păstrează în palmares și o Cupă Anglo-Italiană (competiție câștigată în 1979/1980) și o Cupă a Serie C.

3desființări și reînființări are Triestina în istoria sa: echipa s-a refondat în 1994, în 2012 și în 2016

Jucători emblematici:

• Gino Colaussi
• Pietro Pasinati
• Bruno Chizzo
• Nereo Rocco
• Cesare Maldini
• Franco De Falco
• Enrico Nieri

Citește poveștile altor cluburi uitate:

• Royal Antwerp, Recreativo de Huelva, FC Martigues, Waldhof Mannheim, Wimbledon F.C., Old Carthusians F.C., Heracles Almelo, AS Saint-Etienne, AC Perugia, Atlético Tetuán, Eintracht Braunschweig,FC Sete 34, Blackburn Rovers, Foggia, Hulme Athenaeum, Preston North End, FC Red Star, Pro Vercelli, Torpedo Moscova, HVV Den Haag, Avellino, Le Havre, Royale Union Saint-Gilloise, CA Oradea, Juventus Italia, United Ploiești, Unirea Tricolor București, Spartak Vladikavkaz, Linfield FC, RWD Molenbeek, Derby County, Ararat Erevan, IFK Goteborg